Ce-si doreste gagauzul, nu-si doreste moldoveanul, dar poate impune rusul, ucraineanul, turcul si bulgarul...

Cel de-al doilea Congres mondial al gagauzilor incepe maine, 18 august, la Comrat si va tine pana la 20 august. Sunt asteptati reprezentanti ai comunitatilor gagauze din Turcia, Romania, Azerbaidjan, Bulgaria, Rusia. Participantii vor discuta despre deschiderea unui centru cultural al gagauzilor din lume si vor aborda problema limbii etc.

„Dat fiind faptul ca poporul gagauz numara circa 200 mii de persoane, desfasurarea Congresului este un eveniment important pentru pastrarea etniei, va consolida relatiile economice si culturale”, mentioneaza membrii Comitetului organizatoric intr-un comunicat de presa.

Prima editie a Congresului a avut loc in 2006 (transmite Info-Prim-Neo).

Cand puterile regionale isi aduc aminte de Republica Moldova, majoritatea dintre ele se conduc de maxima latina: “Devide et impera”. Cum se face ca un stat atat de mic, precum este Moldova, a devenit un punct de atractie geopolitica al regiunii in aceasta perioada? De ce cea mai saraca tara europeana este atat de curtata? De ce etniile minoritare de pe acest teritoriu sunt atat de protejate?

In Republica Moldova drepturile minoritatilor etnice sunt mult mai respectate decat ale populatiei majoritare, care desi nu recunoaste din frica sau din inertie este, totusi, de origine romana. Problemele minoritatilor sunt foarte des invocate in campaniile electorale, iar state precum Rusia sau Turcia nu ezita sa le utilizeze pentru a-si argumenta pozitia politica, economica, financiara, sociala si culturala pe acest teritoriu. In acest context este foarte important sa studiezi fundamentul si rationamentele pe care se bazeaza tendinta unei minoritati de a-si crea un stat propriu, mai ales ca prezenta acestuia in acest spatiu este limitata la doar doua secole. Intr-un articol publicat in luna decembrie a anului 2008 pe portalul rusesc de analiza www.geopolitika.ru Ivan Burgudji, directorul Centrului Independent de Analiza Informationala si Drept din Gagauzia, face o incercare disperata de a demonstra actorilor implicati (Federatia Rusa, Ucraina, Turcia, Bulgaria, exceptand Moldova si Romania) ca crearea Republicii Bugeacului este un act de restabilire a dreptatii istorice. Ideea principala a articolului este de a-i uni pe bulgarii si gagauzii din zona intr-un singur stat.

Argumentele aduse de autor pot fi combatute cu documente oficiale, studii istorice, acte, declaratii.

Autorul, Ivan Burgudji, isi incepe pledoaria cu urmatorele cuvinte:

1. „Teritoriul Bugeacului nu a intrat niciodata in componenta Moldovei, asa cum incearca sa ne convinga istoricii Moldovei si Romaniei. Bugeacul a fost un stat separat si se invecina cu Moldova, dar nu intra in componenta acestuia.”

- Pentru a demonstra naivitatea probelor invocate de liderii gagauzi vom incerca, la randul nostru sa aducem contraargumente (din surse deschise), inclusiv harti, declaratii, denumiri de acte oficiale.

Foto: Moldova Noastra.

In primul rand vom incepe cu numele de Basarabia, care este atestat inca in secolul al XIV-lea si provine chiar de la Basarab I[1]. Aceeasi apartenenta la tinuturile romanesti este amintita si pe alte portaluri[2], dar deja sub domnia lui Alexandru cel Bun, care pastreaza aceasta regiune, primita in dar chiar de la Basarabi. Dupa cum se poate vedea pe harta, Bolgradul, Ismailul, Reniul, Cetatea Alba, Chilia intra in componenta Moldovei (secolul XIV, gagauzii migreaza in aceasta regiune abia dupa 1750). La cetatile de pe Dunare va renunta spre sfarsitul vietii sale domnitorul Stefan cel Mare. El le va ceda in favoarea otomanilor, astfel incat sa lase Moldova nesupusa vreunei puteri. Turcii vor tansforma regiunea in pasalac, pe care l-au numit Silistra. Tot pe timpul domniei lui Stefan cel Mare aceasta regiune a fost motiv de disputa intre Tara Romaneasca si Principatul Moldovei, ultima cautand sa-si largeasca posibilitatea de iesire la Marea Neagra prin Nistru in dreptul Cetatii Albe.

Pe portalul www.romania-rusia.info este amintit si Tratatul Diplomatic incheiat intre voievodul Gheorghe Stefan si marele Tar al Rusiei. In textul acestuia gasim urmatoarele: “toate locurile, teritoriile şi cetăţile fortificate pe care Imperiul Turcesc le-a desprins de Moldova, cuprinzând Cetatea Albă, Chilia, Tighina şi provincia Bugeacului, vor fi recucerite de Marele Ţar şi vor fi restituite pe urmă Principatului Moldovei iure hereditari (cu drept de moştenire) (N. Iorga, “Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe”, p. 240)”

In acest moment se incepe epopeea de cedare-recucerire a intregii Basarabii, in care era inclus si Bugeacul. Pana la 1812, cand Basarabia va intra in componenta Imperiului Rus, ea va fi in mod constant subiect al tratatelor de pace incheiate intre Rusia si imperiile vecine: Tratat de alianta ruso-moldovean intre Petru cel Mare si Dimitrie Cantemir, Tratatul de la Lutk, ocupatia rusa a Moldovei 1739, Pacea de la Kuciuk-Kainargi, Tratatul de la Iasi din 1792, Tratatul de la Tilsit din 1807, Pacea de la Paris din 1856, etc.

Dupa cum vedem, nu a existat un stat al Bugeacului, care sa fie format din etnici gagauzi si bulgari.

2. „La sfarsitul anilor 80, ai secolului XX, cand s-a inceput nebunia “renasterii nationale a popoarelor titulare” s-a discutat serios posibilitatea si necesitatea constituirii Republicii Bugeacului – de tip statal in care sa fie inclusi bulgarii si gagauzii, care nu se incadrau nicicum in perimetrii nationali ai Moldovei si Ucrainei”

- Intr-un alt studiu publicat de acelasi portal rus, care are drept subiect central bulgarii autorul de origine etnica bulgara, Yanko Topalov spune: “In Basarabia din anul 1769, pe parcursul a cateva decenii, a avut loc transmutarea bulgarilor. Bulgarii se muta cu traiul in gubernia Herson, in Tiraspol, Odesa si alte locatii. Intre 1801 – 1812 in regiunea Odesa sunt stramutai mii de bulgari. In anul 1801 in Basarabia sunt aproximativ 24 de mii de bulgari.”

Daca bulgarii cunoastem cu totii de unde au fost stramutati, atunci apare intrebarea; de unde apar gagauzii?

Din sursele studiate, gasim informatii si cu privire la acest aspect: prezenta lor pe teritoriul Romaniei de astazi dateaza de aproape un mileniu. Ei erau concentrati in Dobrogea, iar apartenenta religioasa este cea ortodoxa. Incurajati de conducatorii rusi, acestia se stramuta in zona Bugeacului. Cat nu ar parea de surprinzator, la ultimul recensamant din Romania, s-a constatat ca aceasta comunitate se mai regaseste in Dobrogea, dar nu este numeroasa. De altfel, in formularul de recensamant gasim urmatoarele:

“La caracteristica etnica, o persoana se poate declara ca facand parte din etnia majoritara- romana- sau poate opta pentru una din urmatoarele variante de inregistrate: maghiara, ungara; rrom, tigan; germana, neamt; ucraineana, hutana, hutula; sarba, iugoslava, turca; tatara; slovaca, toth; evreiasca, izraelita; rusa; lipoveana; bulgara; ceha; croata; greaca, elena; poloneza; armeana; slovena; saseasca; svaba; macedoromana; aromana; secuiasca; ruteana; carasoveana; italiana; chineza; albaneza; gagauza; macedoneana - slava; ceangau; alta etnie din Uniunea Europeana (austriaca, belgiana, daneza, franceza, engleza, olandeza, portugheza, spaniola, finlandeza, suedeza, irlandeza, luxemburgheza); alta etnie din celelalte tari ale Europei (norvegiana, elvetiana, islandeza etc.); alta etnie din afara Europei (siriana, iordaniana, araba, irakiana, canadiana, americana, japoneza, somaleza, palestiniana, chiliana, australiana etc.); nedeclarata…”[3]

In urma procesarii datelor, doar 45 de respondenti au specificat faptul ca sunt gagauzi. Desi nu au date ca sa confirme acest fapt, autoritatile romane sunt sigure ca acestia constituie o comunitate mult mai numeroasa, chiar daca gagauzii din Romania nu doresc sa recunoasca apartenenta etnica. Majoritatea sunt concentrati in Dobrogea: Tulcea, Constanta.

Cauza emigrarii din Dobrogea spre Bugeac: privilegiile oferite de rusi si asuprirea otomana din cauza apartenentei la religia ortodoxa.

Oare cati gagauzi din Republica Moldova au devenit cetateni ai Romaniei? Din cei aproximativ 500000 de moldoveni care au primit cetatenie de la recunoasterea independentei Republicii Moldova se presupune ca jumatate nu ar fi de etnie romana. Atunci cand se depune dosarul de redobandire a cetateniei se cere dovada faptului ca bunicii au fost nascuti sub administratie romana si nu este necesara prezentarea unui act oficial care sa confirme si originea etnica. Doritorul poate specifica in cerere ca este etnic roman, in caz contrar autoritatile romane singure bifeaza in cereri acest lucru. Nimeni nu verifica aceste date.

Revenind insa la miscarile de constituire a statului gagauz Asociatia pentru Democratie Participativa “ADEPT” din Chisinau a facut cronologia dezvoltarii acestora.[4] Ca urmare a adoptarii legislatiei cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova ia amploare miscarea “Gagauz Halki”, care preia ideea de constiture a unui stat separat impreuna cu Transnistria. Deoarece “Gagauz Halki” devine foarte violenta la sudul Moldovei, autoritatile decid trecerea acesteia in ilegalitate.

La 27 iulie 1990 Parlamentul RSSM:

“… adoptă o Hotărîre (Nr.202-XII) cu privire la materialele Comisiei Prezidiului Suprem pentru studierea interpelărilor deputaţilor poporului din URSS şi altor adresări în vederea creării autonomiei poporaţiei găgăuze, prin care: se aprobă un aviz cu privire la materialele studiate (avizul conţine aprecieri ce nu sînt recunoscute de reprezentanţii găgăuzilor); se anulează hotărîrile şedinţelor I, II şi III ale congresului extraordinar al reprezentanţilor poporaţiei găgăuze ce ţin de formarea R.A.S.S. Găgăuze şi formarea organelor paralele ale puterii de stat, adoptate la 12 noiembrie 1989, 3 decembrie 1989 şi 22 iulie 1990; se recomandă includerea localităţilor populate compact de găgăuzi şi bulgari într-o localitate administrativ-teritorială comună… .”[5]

In continuare nu poate fi vorba despre crearea unui stat separat.

3. Dupa obtinerea independentei de catre Republica Moldova si Ucraina, adica dupa destramarea URSS, gagauzii si bulgarii, care se intelegeau perfect in limba rusa, sunt impusi in Moldova sa invete limba romana, iar in Ucraina sa studieze limba ucraineana.

- Sustinatorii ideii de statalitate gagauza fac aluzie la politica nationalista promovata de autoritatile de la Kiev, care impune studierea obligatorie a limbii ucrainene de catre toti cetatenii statului si la incercarile nereusite ale guvernarii comuniste de la Chisinau de a oficializa limba rusa. Intr-un articol publicat in anul 2003, Vitalie Catana spunea:

“… limba rusă este consacrată ca "limba de comunicare interetnică", adică drept altă limbă decât cea de stat… . Normele internaţionale şi practica statelor nu cunosc noţiunea de "limbă de comunicare interetnică". Statele pot impune obligativitatea cunoaşterii limbii oficiale pentru a facilita comunicarea cu proprii săi cetăţeni şi pentru a crea o administraţie eficientă. Impunerea, însă, a limbii unei minorităţi naţionale ca "limbă de comunicare interetnică" reprezintă o discriminare atât în privinţa persoanelor aparţinând majorităţii, cât şi a persoanelor aparţinând altor minorităţi naţionale, deoarece sunt supuse unui tratament inegal şi inferior. Or, art. 20 din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale prevede că apărarea drepturilor persoanelor aparţinând unor minorităţi naţionale trebuie să se efectueze cu respectarea drepturilor altor persoane.”[6]

In ceea ce priveste Republica Moldova etnicii gagauzi nu sunt multumiti deloc de rezultatele alegerilor din 29 iulie 2009 si le este rusine de comportamentul inadecvat al Rusiei fata de etnia lor. Conform agentiei de presa REGNUM.RU populatia de origine gagauza este de parere ca: “Ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau ar trebui sa fie legat de copacul rusinii in centrul orasului Comrat... ”[7] si asta deoarece: “... Acum doua sute de ani, daruind pamanturile Bugeacului gagauzilor, tarul rus Alexandru I a actionat inteligent, privind in viitor. Daruindu-le nu doar pamanturi, dar si scutindu-i de impozite si necesitatea satisfacerii serviciului militar, Alexandru I si-a asigurat dragostea poporului gagauz pentru doua sute de ani inainte... Asa a fost timp de doua sute de ani, pana la 29 iulie 2009. ” [8]

Foto: WIKIPEDIA.

Daca este sa scoatem din ecuatie etnicii gagauzi si bulgari in Ucraina, atunci ar deveni clar ca in statul vecin acest tip de politica este indreptat in primul rand impotriva etnicilor rusi (a se vedea razboiul diplomatic si cel al declaratiilor dintre liderul de la Kiev si Moscova).

In Republica Moldova se apropie doua sarbatori nationale: Ziua Independentei – 27 august si Ziua Limbii – 31 august. Sa speram ca organizarea Congresului Mondial al gagauzilor in perioada 18 – 20 august, la care se va supune dezbaterii inclusiv problema limbii gagauze, nu va diminua bucuria populatiei majoritare, care tocmai a reusit sa stopeze perpetuarea unui regim dictatorial, sa serbeze aceste evenimente mult prea importante pentru istoria sa.

Va urma….

[1] http://romania-rusia.info/Basarabia.asp
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeac
[3] http://www.recensamant.ro/pagini/presa/presa1.html
[4] http://www.alegeri.md/about-gagauz-atu
[5] http://www.alegeri.md/about-gagauz-atu/
[6] http://www.contrafort.md/2003/110/656.html
[7] http://www.regnum.ru/news/1193825.html
[8] http://www.regnum.ru/news/1193825.html

PS: din cauza volumului mare al materialului acesta va fi impartit in cateva postari. Dupa ce lucrarile Congresului Mondial al Gagauzilor se vor finisa voi reveni cu detalii asupra rezultatelor acestuia, dar si cu o mica analiza a mizei geopolitice a zonei Bugeacului.

Ce-si doreste gagauzul, nu-si doreste moldoveanul, dar poate impune rusul, ucraineanul, turcul si bulgarul... II

Desi initial Info-Prim-Neo transmitea ca cel de-al doilea Congres Mondial al Gagauzilor va avea loc in perioada 18 – 20 august se pare ca participantii au reusit sa adopte deciziile importante in doua zile. Nu stiu care este cauza acestui eveniment: eficienta poporului gagauz sau criza economica si limitarea resurselor financiare pentru apa minerala si cafea?

Cert este un singur lucru: „constructivistul” nu a lipsit nici de aceasta data de la proces, ba mai mult: s-a intors la timp din vacanta, a participat activ si a mai dat inca o data peste face-ul scumpului sau norod, facand aluzii subtile la patriotismul unor etnii, vesnic sustinatoare a viei flacare comuniste in sufletul nostalgicilor de „ieftin, bun si mult in kila”... .

Dupa cum am promis in postul anterior voi reveni la acest Congres. Unii dintre cititorii fideli ai blogului ma indemnau sa nu acord prea multa atentie evenimentului supus discutiei, dar eu nu ma pot abtine: NU AM ACEST DREPT de a ocoli cu vederea lucrurile care se intampla la Sudul Basarabiei.

Gandindu-ma cu ce sa incep acest articol, am decis ca ar fi bine sa va prezint concluziile Domnului Ivan Burgudji cu care acesta isi incheie articolul despre care am amintit in postarea anterioara. Cu siguranta ca ele vor infuria multi cititori, dar acestea stau la baza pretentiilor de noua statalitate a gagauzilor. Asadar:

1. Reistaurarea adevarului istoric – etnicii, bulgari, gagauzi si moldoveni au migrat in aceasta zona sub protectoratul Imperiului Rus, declarand loialitate tronului rus si nimanui altcuiva.

2. Aflarea in componenta statului creat artifical Moldova, in consecinta ocupatia romana doar a retras gagauzilor si bulgarilor acele drepturi pe care acestia le-au primit dupa toate Manifestele istorice ale Statului Rus.

3. Separarea gagauzilor si bulgarilor in anul 1945 nu a avut un rationament istoric, politic sau economic, fiind savarsita pe cale voluntara – prin decizia unilaterala a lui I.V. Stalin, care a impartit unul si acelasi popor in doua state diferite – Moldova si Romania.

4. Greselile liderilor miscarilor nationale ale gagauzilor din anii *90 ai secolului XX nu au ajutat cu nimic solutionarea problemei ce tinea de reunirea diasporei gagauzo-bulgare intr-o singura societate. Se are in vedere aici 14 raionae din Moldova si Ucraina cu o populatie intre 850 de mii si 1 mln de locuitori. Apropo, insula Serpilor, disputata in prezent de Ucraina si Romania, istoric vorbind, ar trebui sa intre in componenta Republicii Bugeacului.

5. In afara de acestea, reunificarea si crearea Republicii Bugeacului ar contribui la evitarea problemei asimilarii gagauzilor in conditiile regimurilor nationaliste care s-au instaurat in Moldova si Ucraina dupa destramarea URSS-ului.

6. Crearea unei Republici unice a gagauzilor si bulgarilor trebuie sa aiba loc sub protectoratul Ucrainei, Rusiei, Bulgariei si Turciei. Dupa cum puteti vedea, concluziile sunt putine la numar, dar pretentiile sunt multe.

Revenind, insa, la oile noastre geopolitice, mie imi apar in fata tot felul de miscari, mutatii, sageti pe hartile politice in aceasta regiune. Daca veti privi harta Bugeacului de la postarea anterioara veti vedea ca aceasta zona nu reprezinta altceva decat iesirea Principatului Moldova la Marea Neagra, ba mai mult: am avut Dunare – azi nu mai avem Dunare! Din „mila si bunavointa” exagerata a vecinilor nostri avem 2 km de teritoriu de acces la acest fluviu, pentru care le-am dat in schimb 7 km... asa ca sa ne punem si noi de-un terminal, cu care autoritatile ucrainene vor manipula opinia publica si vor argumenta coroziunea vaselor stationare in portul Reni. Stiu ucrainenii sa faca troc... .

Desi harta din acest post este una care prezinta realitatile din timpul Imperiului Bizantin, sagetile sunt actuale si astazi, iar ca sa aratam interesul rusilor pentru regiune voi prelua un citat de pe portalul Moldova Noastra:

„Învingătorul hazarilor, Sveneld (Sveatoslav), a pus la cale o adevărată mutaţie geopolitică, plănuind mutarea centrului de greutate a imperiului său de la Kiev la Pereiaslaveţ pe Dunăre.

Fără să aibă habar de geopolitică, Sveatoslav, cu toate acestea, a formulat destul de corect din punct de vedere al acestei ştiinţe moderne scopurile sale: „Nu-mi este drag Kievul, ci vreau să trăiesc în Pereiaslaveţul de pe Dunăre, deoarece aici va fi centrul tuturor pămînturilor mele...” („Ne liubo mi esti v Kieve, hociu jiti v Pereiaslavţe v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei...”). Cneazul kievean a vrut să-şi strămute capitala în acest orăşel situat pe cursul inferior al Dunării, adică nu departe de regiunea care ne interesează. După cum vedem, Bugeacul urma să devină placa turnantă a imperiului său.”

Si uite asa s-a dus pe apa sambetei visul nostru de a ne balaci in apa Dunarii… si tot de atunci s-au indragostit rusii de noi… si ne iubesc, si ne iubesc… si dragostea lor ne sufoca… .

Congresul s-a incheiat, dar declaratiile “constructivului” nostru presedinte in exercitiu au ramas. Inca pe 19 august 2009 in presa de la Chisinau au aparut spicuiri din discursul acestuia in fata celor adunati de lozinca “Gagauzi din toate tarile unitiva… ”, punctand modalitatea in care ar trebui sa se manifeste patriotismul in timpuri de rascruce.

Atat Vocea Basarabiei, cat si Jurnal.md au publicat urmatoarele:

„Congresul dumneavoastră se desfăşoară în zilele când ţara noastră se află la răscruce. Este o încercare grea: fie se va scufunda iarăşi la începutul anilor '90, cu reglări de conturi interetnice şi cu o totală incompetenţă profesională şi statală, fie va păşi în continuare pe calea făuririi, care a scos Moldova din uitare şi a făcut din ea o ţară a transformărilor dinamice, care merge cu insistenţă pe calea integrării europene şi care păstrează parteneriatul cu Rusia. Dumneavoastră aţi făcut alegerea. O alegere univocă şi fără compromis. Dumneavoastră aţi ales stabilitatea, încrederea în ziua de mâine, pacea, prosperitatea şi independenţa Republicii Moldova… Este un adevărat avans pentru toţi patrioţii ţării noastre, pentru toţi cei care nu doresc ca ţara abia readusă la viaţă să o vadă iarăşi adusă la starea de moarte clinică. Şi, credeţi-ne, ne vom strădui să îndreptăţim pe deplin acest avans. Dar nici nu poate fi altfel. Nu va exista o revenire la reacţiunea economică, la politica clanurilor ce se războiesc între ele, la politica crizelor şi a experimentelor cinice! Roata istoriei nu poate fi întoarsă!”

Fain, nu? Dar fainul asta vine dupa ce in februarie ii intreba, tot al nostru lider constructiv (manca-l-ar tata de constructor ce este el… ) la intalnirea cu gagauzii din Ciadar-Lunga (cine intelege limba rusa vedeti video, eu am tradus doar cateva fraze):

“Trebuie sa va biciuim (adresare catre publicul gagauz), ca sa ne iubiti? Trebuie sa furam de la voi ca sa ne iubiti? …. Nu stiati ca trebuie sa-i sustineti pe comunisti?.... Doriti ca aici sa vina Filat sau acel Harry Potter de la Primaria Chisinau?...”



Eu sincer nu-i inteleg pe gagauzi… . Ei cum poti sa votezi masiv comunistii (peste 70% din electoratul gagauz a votat PCRM la 29 iulie 2009), sa vrei stat separat, iar liderii lor de opinie sa declare la Congresul Mondial ca:

“Măi oameni buni, găgăuzii sunt o părticică din poporul Republicii Moldova. Nimeni nu pune astfel problema. Patria noastră este Moldova unită, unică, independentă şi găgăuzii şi noi vom face tot ce trebuie să păstrăm unitatea R. Moldova. Noi nu avem nicăieri în altă parte vreun teritoriu, numai Patria noastră care e aici. Uitaţi-vă ce înseamnă separatism. Asta a fost un joc politic între 1990 pînă în 1998 şi ştiu ce înseamnă separatism şi ce au făcut. Am avut şi noi nişte Bashibuzuki, cum zice turcul, la Comrat în 1990-1993, dar şi aici la Chişinău au fost nişte bashibuzuki. Uitaţi cuvîntul separatism, n-a fost, n-avem şi niciodată nu vom avea. Repet, Moldova e Patria noastră şi împreună cu fraţii noştri moldoveni, ruşii care trăiesc aici, noi trebuie să găsim forţa noastră aici. Vă spun un lucru, politicienii noştri fac deseori o greşeală foarte mare, cînd vin la putere o iau la stînga, la Bucureşti sau la dreapta, la Moscova sau la Ancara sau la Kiev sau la Washington, nu. Forţa noastră e aici în Moldova. Noi trebuie să fim uniţi şi să rezolvăm problemele Patriei noastre, dar trebuie să avem o politică externă justă, nu aşa azi la stînga, mîine la dreapta, aşa nimeni nu duce o politică externă.” (Fiodor Angheli, interviu pentru Europa Libera)

Ok, ok: gagauzii se contrazic singuri, mai ales ca dupa ce Federatia Rusa recunoscuse independenta Osetiei de Sud si Abhaziei au prins a ingana acelasi cantec de separare statala ca si Transnistria. Multumiri Domnului Medvedev ca a ogoit pornirile artistice ale ahtiatilor dupa independenta de la Comrat si Tiraspol prin exteriorizarea frazei: “Nu este trenul vostru, ala a plecat demult… .”

In acest moment jurnalistului de la Europa Libera ii apare curiozitatea sa afle daca Gagauz Yeri poate servi drept model de rezolvare a conflictului transnistrean si nu ezita sa o puna. Sinceritatea debordanta a lui Fiodor Angheli m-a dezarmat:

“Asta puteam fi acum 5 ani, dar astăzi situaţia e alta. Nu s-a schimbat situaţia aici la Comrat, ci la Tiraspol, în Transnistria. Noi trebuie să începem să rezolvăm problema cu adevărat, cu paşi încet-încet, nu cu vorbe goale. Nu vreau să-l critic pe preşedintele Voronin, eu am lucrat cu el cîndva, eram membri ai comiteului Central al Partidului Comunist, dar trebuie să înţelegem că situaţia s-a schimbat în Transnistria. Şi conducerea de aici a făcut nişte greşeli, dar şi conducerea de la Tiraspol. Problema trebuie rezolvată, dar pentru Tiraspol, azi Comratul nu e model. S-a schimbat geopolitica.”

La Congres gagauzii afirma ca nu se impotrivesc unitatii Moldovei, dar daca aud ceva pe undeva de recunoastere: Hop si noi! Vrem si noi! Vrem Centru Cultural, vrem sa promovam studierea limbii gagauze, iar mai nou afirma ca “Conducerea Moldovei nu vrea sa-i ajute pe gagauzi sa invete limba moldoveneasca.”

Corect! Sa nu va ajute! Si stiti de ce? Pentru ca nu exista decat grai moldovenesc, limba este ROMANA!

Si atunci Smirnov a ordonat: "Sa avem si noi independenta!!!"

Zilele trecute am avut ocazia sa revad un tanar din Transnistria, pe care il cunoscusem inca in anul 2007 cand inca eram membra al unui ONG din Moldova. Igor Gavrilov este lider al mai multor organizatii non-guvernamentale din Tiraspol - foarte inteligent si activ, ambitios, urmeaza cursuri masterale in Republica Ceha. Fiind in trecere prin Bucuresti spre Berlin, ne-am intalnit in Aeroportul International "Henri Coanda" din Otopeni pe 27 august, de ziua independentei Republcii Moldova.

Foto: OMEGA.

Ora mult prea matinala (06.00 AM) nu ne-a deranjat sub nicio forma sa mai stam la taclale, si sa barfim despre politica de pe ambele maluri ale Nistrului. Desi nu vorbeste prea bine limba romana, Igor este cel mai pro-vestic transnistrean pe care l-am intalnit pana acum. Nu este adeptul separarii Transnistriei si isi doreste foarte mult ca aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana sa devina cat mai curand realitate.

Tot punand tara la cale am ajuns sa vorbim despre etniile care locuiesc pe teritoriul Transnistriei. La intrebarea mea ce ar face rusii in cazul in care maine nu va mai exista Smirnov cu separatistii lui, tanarul mi-a raspuns simplu: "Moldovenii se vor bucura, iar rusii si ucrainenii, cel mai probabil, vor lua calea Rusiei... . Intelegi, ei se tem sa nu fie impusi sa invete limba romana... . Acest lucru pentru ei este egal cu dezastrul... ." Raspunsul acesta nu m-a uimit prea mult, stim cu totii ca un numar foarte mare de locuitori ai acestei regiuni au cetatenie ruseasca.

Mirarea a aparut pe chipul meu atunci cand Igor mi-a explicat atitudinea anticomunista a oficialitatilor de la Tiraspol:

- De ce te interesa atat de mult presa de la Tiraspol? ma intreba Igor cu un zambet sincer.
- Incerc sa inteleg anumite lucruri si nu reusesc, de aceea te rugasem sa-mi oferi cateva denumiri de portaluri de acolo... . De fapt, ma intereseaza constructia institutionala, organizarea, cum functioneaza aceste organe de stat, i-am raspuns eu.
- O sa-ti trimit un link unde poti gasi Constitutia noastra, aici zambetul pe care-l afisase ma dezarmase complet.
- Da? Multumesc frumos! Mi-ai putea, totusi, explica de ce atatea articole anticomuniste la Tiraspol in aceasta campanie electorala? Normal ar fi fost sa gasesc pe aceste portaluri articole pro Voronin, dar nu am vazut acest lucru... .
- Cum sa-ti explic? Pentru regimul Smirnov regimul Voronin este cel mai mare dusman. Stiu ca este anormal, dar Smirnov ii uraste foarte mult pe comunisti. Iar schimbarea unui regim cu un altul, mai ales comunist, in care el sa nu mai fie prima vioara, nu-i prea surade... .
- Este intr-adevar anormal, mai ales ca pe drapelul Transnistriei se mai pot gasi simboluri comuniste... . Poti sa-mi spui daca mai sunt gagauzi acolo?
- Nu, nu sunt atat de multi, dar sa stii un lucru: Transnistria nu va accepta niciodata un statut de "autonomie" ca cel al Gagauz Yeri in cadrul Republicii Moldova. Niciodata!

De ce v-am povestit aceste lucruri? Explicatia este una foarte simpla si destul de frustranta. Pe 02 septembrie Transnistria sarbatoreste Ziua Independentei, care a fost oficializata de un regim nerecunoscut inca in anul 1990, cand la Tiraspol a fost proclamata Republica Moldoveneasca Transnistreana. Ei si ce? ar riposta unii dintre noi. Nu ar fi prima data... . Da, asa este. Trebuie, insa, sa va spun ca agentia de presa OMEGA de la Chisinau publicase inca pe 19 august curent o stire de unde aflam despre decizia Kremlinului de a delega reprezentanti la aceste ceremonii. Omega relateaza ca:

"Oficial, decizia presupune fortificarea relatiilor partidului de guvernamant rus cu partidul "Obnovlenie" (cel care a decis introducerea in institutiile de stat transistrene a drapelului rus), condus de ex-speakerul parlamentului regional tiraspolean, Evghenii Sevciuk. Din componenta delegatiei fac parte prim-adjunctul sefului fractiunii partidului "Edinnaia Rosiia" in parlamentul rus, Tatiana Iakovleva, si presedintele comitetului parlamentar rus pentru politica economica, Evghenii Fiodorov."

Aceste actiuni imi trambiteaza doar un singur lucru: RECUNOASTERE! Degeaba incearca specialistii in drept international public sa ma convinga ca realitatea ar fi alta. Eu nu-i mai cred demult! Sa se amageasca singuri!

Azi, din curiozitate, am accesat din nou site-ul agentiei de presa tiraspolene LENTA si pe prima pagina am gasit mutra barboasa a lui Dughin (Vezi Foto: LENTA).


Ce cauta el la Tiraspol?

Apoi sa stiti ca are ceva de munca: a fost invitat de catre Smirnov sa contribuie la elaborarea unor concepte social-politice noi pentru Transnistria. Se presupune ca institutia care se va ocupa in intregime de acest lucru este Centrul de Cercetari Conservative pe care il conduce Alexandru Dughin. Intentia de a deschide la Tiraspol o filiala a acestui institut va deveni in foarte scurt timp realitate.

PS: Igor Smirnov a declarat ca este gata sa reia negocierile cu noua conducere de la Chisinau. Semn bun sau semn rau?

Relax în stil moldovenesc…

Welcome to Moldova – ţara tuturor posibilităţilor pe timp de criză… sau … când ţara arde şi baba se piaptănă noi ne plimbăm pe Dunăre şi Marea Neagră.


Sursa: YOUTUBE

Off, OMEGA, OMEGA, cum mă mai inspiri tu la satiră… .

Ieri citeam pe portalul procomunist OMEGA că:

“Nava "Prinţesa Elena", care efectuează pe Dunăre şi Marea Neagră o cursă regulată pe traseul Giurgiuleşti-Istambul-Giurgiuleşti, a fost reţinută pe drum timp de o zi din cauza ciclonului care a provocat inundaţii în capitala Turciei, a declarat pentru agenţia OMEGA căpitanul portului Giurgiuleşti, Petru Codreanu… .”

Azi Giurgiuleştiul revine pe prima pagină, tot pe OMEGA:

“Portul internaţional liber Giurgiuleşti pregăteşte deschiderea unei curse maritime noi, Giurgiuleşti - Nesebr (Bulgaria) - Giurgiuleşti, care va fi deschisă la începutul sezonului de odihnă al anului 2010, a declarat pentru agenţia OMEGA, căpitanul portului, Petru Codreanu… .”

Mda… Portul din Giurgiuleşti are parte de pictoriale de primă pagină mai ceva ca Angelina Jolie… . Dar de ce în apus de “Voroniadă” i se lustruieşte imaginea atât de mult? S-a întrebat cineva câţi locuitori din zona de sud a Moldovei sunt angajaţi în port? Ştie cineva câţi absolvenţi basarabeni ai Universităţii Maritime din Constanţa sau “Danubius” din Galaţi au fost angajaţi acolo?

Mda… . Se pare că ne-a plăcut să le dăm peste nas ucrainenilor. E de bine…, dar parcă tot mă încearcă un gust amar când citesc articole de genul celui găsit pe portalul Agenţiei de Ştiri a Mării Negre “Karadeniz-Press” (articolul e foarte bine documentat şi argumentat).

Mda… . Vovka în discursul de adio iarăşi s-a lăudat cu ieşirea la Marea Neagră… . Este meritul lui? Nu este meritul lui, dar el tot se lauda... .

Vă invit la un dialog în care aş dori să depistăm cine sunt adevăraţii beneficiari ai rezultatelor obţinute în urma deschiderii în zona de sud a Republicii Moldova a Portului din Giurgiuleşti: cetăţenii sau un cerc restrâns de funcţionari? Noi sau Ei? Sudul sau tot Centrul?

PS:

- am creat o rubrica noua despre zona de Sud a Moldovei - Babacu, sper sa-ti placa si te invit sa-mi sugerezi subiecte pentru aceasta categorie, de altfel ii astept cu idei pentru rubrica data pe toti cei nascuti la Sud;
- un cititor fidel al blogului m-a intrebat despre iesirea la Marea Neagra a Moldovei vechi: hartile le gasiti in primele doua articole despre gagauzi - sunt foarte sugestive;
- pe site-ul CSEEA gasiti un articol scris de mine despre miza geopolitica a Portului.