Reîntâlnirea a fost ... FANTASMAGORIE

Aveam emoţii… . L-am ignorat mult prea mult, cam vreo doi ani… . Ultima dată ne-am dat întâlnire prin luna mai a anului 2008. Îmi lipsise atât de mult. Toţi facem acest lucru: mai întâi dăm ignore, ca ulterior reîntâlnirea să fie plină de emoţii, scântei sau chiar artificii. A rămas la fel, exact aşa cum l-am lăsat acum doi ani, nu a îmbătrânit, nu i-a apărut pleata albă şi nu m-a plictisit în timpul revederii. Mi-a spus că mă mai aşteaptă şi a adăugat că pot să iau cu mine şi fidelitatea mea pentru el. Deşi nu i-am jurat credinţă, ştie că voi reveni într-un târziu acolo, la TEATRU… .

Vineri, 26 februarie 2010, la Sala Rapsodia din Bucureşti Compania Passe-Patrout “Dan Puric” a prezentat în premieră spectacolul “FANTASMAGORIA”, în regia lui Vadim Rusu, în distribuţie Nadejda Dimitriu, Petru Ciobanu, Petrică Voicu, Vadim Rusu.

“Spectacol-reverie” – aşa scria MEDIAFAX cu câteva zile înainte de premieră. O poveste plină de culoare şi emoţie redată prin gesturi şi mimică, o ignorare intenţionată a cuvintelor, care devin inutile atunci când sentimentele şi trăirile pot fi exprimate altfel. O călătorie de o oră prin anotimpuri şi stări sufleteşti, alături de patru personaje aproape perfecte, pe care nu le poţi acuza de naivitate, dar care par atât de inocente prin negarea celor lumeşti. Doar setea şi frigul le mai aminteşte de duritatea cotidianului. În rest doar tango, muzică bună şi bucuria că exişti, că te poţi contopi cu basmul, că te poţi transforma în orice îţi doreşti cu o singură condiţie: să nu trişezi cu propria-ţi fericire.

Nu întâmplător am ales anume această piesă pentru a-mi relua vechile năravuri culturale. Trei dintre cei patru actori prezenţi pe scenă sunt din Republica Moldova. Probabil că unii vor interpreta greşit alegerea acestei piese, vor ridica o sprânceană în sus şi vor zâmbi sarcastic, gândindu-se la faptul că moldovenii merg să-i vadă doar pe ai lor. Nu e adevărat. Este cu atât mai plăcut să vezi cum ai tăi devin şi ai lor şi sunt acceptaţi fără prejudecăţi aşa cum sunt: aporape perfecţi.

Dacă simţiţi că trebuie neapărat să evadaţi din cotidian, dacă aveţi chef să vă pierdeţi într-o lume imaginară, dacă nu vă sperie faptul că aţi putea să deveniţi captivii frumosului, dacă vă puteţi abţine de la a ţine discursuri câteva ore şi sunteţi în măsura să acceptaţi ca alţii să vorbească către voi prin gest şi expresie, dacă nu vă este frică să vă îndrăgostiţi de teatru şi de lumea lui bună vă recomand să acceptaţi FANTASMAGORIA în viaţa voastră… .

Ţin să-i mulţumesc pe această cale actorului Petru Ciobanu care mi-a oferit cu amabilitate câteva fotografii de la avanpremiera spectacolului Fantasmagoria.

Demenţa...

Valeria Novodvorskaia – îmi place acest personaj politic pentru că este antipatic, pentru că nu te îndeamnă la admiraţie, pentru că nu arată bine, pentru că nu se supune regulilor impuse de liderii de la Kremlin, pentru că a avut curaj să lupte împotriva comunismului, pentru că nu şi-a pierdut intergitatea psihică în perioada internării sale într-un ospiciu, fiind catalogată drept desident politic.

Nu vă invit la admiraţie, în schimb vă îndemn să citiţi câteva opinii ale acestei Doamne, despre care se spune că ar fi cel mai integru politician pe care îl are Rusia în prezent – persoana care nu poate fi mituită nicicum.

UCRAINA

Mi-e ruşine să privesc spre Nipru. Ceva nu înţeleg. Dacă societatea ucraineană dorea restabilirea adevărului istoric, dacă îşi dorea un preşedinte direct, hotărât, dacă dorea ca antisovietismul să obţină victorie într-o ţară ex-sovietică, atunci trebuia să-l aleagă pe Iuşcenko... .

Nu înţeleg ce oameni cu capacitate de exerciţiu deplină ar fi putut să voteze pentru Ianucovici, acest obiect inutil, băgat la reduceri sau aruncat undeva într-o cameră de depozitare. Oare chiar laurii beloruşi sunt de invidiat pentru cineva? Acest preşedinte nou trebuie aruncat imediat la naftalină şi nu trebuie arătat nimănui, pentru că nu este decent. Şi cum să trăieşti cu un preşedinte pentru care Cehov este poet ucrainean, iar Anna Ahmatova este Anna Ahmetova? Nu mai vorbesc despre alte lucruri. Nu înţeleg nimic, ceva s-a întâmplat cu oamenii... .

Da, est, da, sud, şi dacă există probe de falsificare, dacă aceste 2 – 3 % sunt contrafăcute, atunci trebuie să îşi ia picioarele în maini şi să alerge spre Maidan, fără să o mai aştepte pe Iulia Timoşenco, ci chiar să o întreacă şi să-şi instaleze corturile acolo... .

Nu vreau să mă gândesc la faptul că poporul ucrainean seamană cu al nostru (cu cel rus – n.m.)... Nu este un exemplu demn de urmat. Evident, deşi frăţia slavă pentru majoritatea nu pare atât de agresivă, pe cât pare de cuminte şi înapoiată, ea există. Vor exista trei popoare frăţeşti, împodobite de corifei precum Medvedev, Ianucovici şi Lukaşenco şi vor trăi, cumva, împăcate cu acest lucru. Trebuie, totuşi, să spun că, în cel mai bun caz, dezvoltarea Ucrainei se va opri în perioada acestui mandat, iar în cel mai rău caz va suferi un regres vizibil.

Nu ştiu ce va face Ianucovici cu problema lingvistică, probabil că legea cu privire la cele două limbi de stat va fi adoptată în cea de-a doua lectură.

Acest lucru este foarte periculos pentru un stat care se confruntă cu probleme de identitate naţională. Şi asta din cauza că are o vecină cu mult tupeu, precum este Federaţia Rusă, precum a fost Uniunea Sovietică, mai ales că politica de rusificare a început încă pe timpul Ecaterinei şi mai mult de 50% din populaţia ţării nu cunoaşte limba ucraineană şi nici nu doreşte să o cunoască.

Nu, aşa ceva nu este logic. Dacă o ţară nu este unită prin limbă, istorie, printr-o atitudine comună faţă de această limbă, atunci ea este foarte fragilă. Este o casă construită pe un fundament de nisip. Este un lucru foarte rău. Aşa s-a împrăştiat statalitatea belorusă... .

Rusia are de gând să ocupe tot ce-i stă în cale... chiar şi cu ajutorul tancurilor uneori. Acest lucru s-a văzut în cazul războiului ruso-georgian. Dacă Ucraina îi va permite, atunci aceasta îi va deveni protector. Iar Rusia visează cu ochii deschişi la cum îşi va redobândi vechile colonii. Pentru ce are nevoie de acest lucru trebuie să-l întrebăm pe Domnul Medvedev... .

De fapt, el deja a răspuns la această întrebare, când a pus pe ordinea de zi problema scurgerii creierelor. Cred că totul are legătură cu scrugerea creierelor. Creierii s-au scurs atât de mult încât nu-i vom mai ajunge din urmă.

De aceea întreaga Rusie externă este demenţă… .

GEORGIA

Rusia a tăiat din Georgia două bucăţi, de altfel nu pe cele mai bune, cu care s-a înnecat. Acestea i-au stat în gât deoarece sunt bunuri furate – Abhazia şi Osetia de Sud… .

Georgia este singura ţară ex-sovietică care a scăpat din ghiarele labei sovietice… .

Georgia este singurul stat în spaţiul ex-sovietic, exceptând statele baltice care sunt din altă operă, care într-adevăr a reuşit să plece, care a îndrăznit să rupă relaţiile diplomatice, care înfăptuieşte reforme occidentale… .

Georgienii nu au nevoie de Abhazia şi Osetia, pentru că acestea vor reveni singure când vor vedea rezultatele acestor reforme, la culesul roadelor acestora. Pentru Abhazia şi Osetia problema identităţii naţionale s-a transformat în problema unei bucăţi de pâine şi a unei bucăţi de unt, cine va unge mai gros acea bucată, şi când îşi vor da seama că Georgia are un trai mai bun decât Rusia, iar acest lucru se va întâmpla negreşit, pentru că noi mergem la piaţă, iar ei deja se întorc de la piaţă, noi ne rostogolim la vale, iar ei se dezvoltă, atunci se vor întoarce şi se vor ruga să fie primiţi înapoi.

Desigur, acesta nu este un comportament decent. Nu avem cu ce să ne mândrim, atunci când apuci de paşaportul rusesc în speranţa unei pensii mai mari. Nu abhaz, pur şi simpplu paşaport rusesc, unde vor da mai mult. Acesta este trocul. Doriţi să vă pricopsiţi cu câţiva cetăţeni? Hrăniţi-ne. Subjugaţi-ne, dar hrăniţi-ne. Clasica. Istoria lui Dostoievskii. Tare mă tem că Ianucovici o va repeta. Poate aceste câteva procente s-au gândit că se vor adăpa şi hrăni pe seama preţului gazelor naturale.

Poate că Putin şi Medvedev au făcut promisiuni, dar ei nu au cum să se ţină de ele în acest moment... .

Întregul articol îl găsiţi aici

PS: am încercat să traduc doar ideile principale ale articolului şi cât mai aproape de original, astfel încât să ofer posibilitatea celor care nu cunosc limba rusă să observe stilul, pe alocuri, ironic al Doamnei Novodvorskaia faţă de proprii concetăţeni.

Smirnov - lider nerecunoscut sau recunoscut?

Pe 16 februarie 2010, Igor Smirnov, liderul nerecunoscut de la Tiraspol a efectuat o vizită de lucru la Moscova. Ce a spus Smirnov ştie toată lumea şi nu vom stărui asupra acestui lucru. Aspectul asupra căruia vreau să vă atrag atenţia este altul. Pe 16 februarie 2010, în timp ce făceam revista presei am găsit o ştire pe portalul agenţiei de ştiri INFO-PRIM-NEO cu privire la ajutorul financiar pe care Moscova îl va acorda Transnistriei, ceea ce pentru mine este echivalentul recunoaşterei tacite, pentru că de această dată nu era specificat că de bani vor beneficia doar cetăţenii ruşi aflaţi pe teritoriul Transnistriei. Am postat link-ul pe facebook, astfel încât să-mi rămână în arhivă. Tot atunci am observat în presa rusă că Smirnov nu mai poartă eticheta de „liderul nerecunoscutei Republici Transnistrene”, ci devenise peste noapte „Preşedintele Igor Smirnov”.

La început mi-am zis că este o confuzie – mai greşesc şi jurnaliştii. Astăzi, după ce am vizitat portalul agenţiei de ştiri ruse REGNUM nu mai sunt atât de sigură. Dacă şi presa rusă se autosesizează în această problema, atunci starea vegetativă a presei moldoveneşti este, oarecum, inexplicabilă.

Vă invit să studiaţi imaginile de mai jos.

1. REGNUM


2. PRAVDA.RU
De mai bine de zece ani atitudinea nu s-a schimbat... .

Înţeleg că actul recunoaşterii unui stat în calitate de subiect de drept internaţional nu se efectuează de către presă, dar... pare cam impardonabilă greşeala... .

Voi ce credeţi?

Noua Doctrina Militara a Federatiei Ruse – document nou, pretentii vechi

La data de 05 februarie 2010 presedintele rus, Dmitrii Medvedev, a anuntat in cadrul unei intruniri cu membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse despre aprobarea Noii Doctrini Militare si a unui alt act oficial, numit “Bazele geopoliticii in domeniul descurajarii nucleare pana in anul 2020.” Lucrarile asupra continutului Noii Doctrine Militare a Federatiei Ruse au inceput in luna iunie a anului 2009. Abia a treia varianta a textului acesteia a fost acceptata ca fiind optima pentru asigurarea securitatii militare a Rusiei. In structura documentului au fost incluse aspecte politico-militare, strategico-militare, dar si economice, destinate apararii intereselor nationale ale Federatiei Ruse. ( Doctrina Militara a Federatiei Ruse, Golos Rossii )

Foto: RIA Novosti

Noua Doctrina Militara a Federatiei Ruse, aprobata recent de catre Dmitrii Medvedev, este un document ce sustine in intregime eforturile liderilor de la Kremlin pentru asigurarea intereselor nationale ale Federatiei Ruse, care au fost incluse in Strategia de Securitate Nationala si Doctrina Maritima - ambele valabile pana in anul 2020. Aplicarea complementara a acestora va sustine actiunile autoritatilor ruse pentru implementarea Conceptiei de Politica Externa a Federatiei Ruse, adoptata in anul 2008.

Desi Noua Doctrina Militara nu se deosebeste prea mult de cea care a fost elaborata in anul 2000, iar in textul acesteia sunt utilizate aceleasi concepte, accentul principal nu mai cade pe confruntarea ideologica, ci mai mult pe capacitatea actorilor participanti la viata internationala de a-si asigura propria securitate prin utilizarea armelor nucleare. Inegalitatea rezultata din capabilitatile militare pe care le detin diferiti participanti la procesele si fenomenele politice internationale, le permite marilor puteri nu doar sa adopte pozitii de protectori, dar si sa utilizeze in acest scop toate mijloacele si instrumentele care reies din acest statut. Mascate abil in notiuni precum pericol militar, amenintare militara, conflict militar, conflict armat, razboi local sau razboi regional, acestea contribuie eficient la atingerea sau mentinerea unei anumite regiuni sub influenta politica. Rusia incearca sa se adapteze din mers la noile conditii de securitate internationala, unde alti actori, nu cei din perioada razboiului rece, lupta pentru suprematie politica, economica si militara.

Noua Doctrina Militara a Federatiei Ruse a devenit publica abia pe 5 februarie 2010, cand textul acesteia a fost aprobat de catre presedintele rus, Dmitrii Medvedev. Anterior, au existat discutii aprinse din cauza faptului ca rezultatele dezbaterilor cu privire la continutul documentului nu erau facute publice, iar procesul de elaborare al acestuia era un mister chiar si pentru opinia publica de la Moscova. Autoritatile au promis, insa, ca Noua Docrina Militara nu va fi un act destinat unui cerc restrans de persoane, ci va servi intereselor tuturor cetatenilor rusi.

Dupa aprobarea textului Noiii Doctrine Militare, secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Iurii Baluevskii, citat de Vocea Rusiei, a declarat ca fundamentul acestuia il constituie evitarea oricarui conflict armat. Moscova va face demersuri pentru evitarea utilizarii armelor conventionale sau nucleare. Cu toate acestea, Federatia Rusa isi rezerva dreptul de a utiliza instrumente politice, diplomatice, economice, militare pentru apararea intereselor sale nationale, dar si pe cele ale aliatilor sai. Acelasi Iurii Baluevskii a mentionat in discursul sau ca Rusia nu va ezita sa utilizeze arma nucleara daca isi va simti amenintata integritatea teritoriala si existenta statala. Punctul care prevede folosirea armelor nucleare ca instrumente de rezolvare a unor eventuale conflicte militare este raspunsul rusilor la “atacul fulger global” al americanilor. Federatia Rusa va pastra componenta aeriana, terestra si maritima a triadei nucleare.

La nivel declarativ armele nucleare nu sunt mijlocul de rezolvare a conflictelor, ci garantia ca oponentii politici vor mentine linia de retinere strategica fata de zonele de interes ale Rusiei. In conformitate cu rezultatele unui sondaj efectuat de Centrul Rus de Studiere al Opiniei Publice, peste 53 % din cetatenii rusi considera armele nucleare drept garantie a securitatii nationale si doar 3 % o sustin ca detinerea lor este periculoasa, noteaza publicatia online Nezavisimaya Gazeta.

De altfel, textul doctrinei mentioneaza de foarte multe ori termenul de “aparare preventiva”, ceea ce in limbaj militar inseamna ca intreprinderea unor actiuni de prevenire a unor amenintari iminente obtin legitimitate. Pentru ca acest lucru sa se intample efectele amenintarilor trebuie sa fie cu adevarat cauzatoare de prejudicii grave. Atat Moscova lui Putin in trecut, cat si cea a lui Medvedev in prezent, declara ca va recurge la utilizarea armelor nucleare ca instrument militar daca interesele de securitate nationala ale sale si ale aliatilor sai vor avea de suferit. O asemenea actiune preventiva a fost materializata in luna august 2008, cand a avut loc razboiul ruso-georgian.

Aliatii si partenerii Moscovei sunt amintiti de mai multe ori in Noua Doctrina Militara. Cauza acestei repetitii textuale se datoreaza in primul rand instrumentelor pe care liderii de la Moscova le-au creat pentru a-si restabili influenta politica in spatiul ex-sovietic. Utilizarea mijloacelor retorice sunt destinate convingerii partenerilor ca intentiile de sustinere si dotare a acestor institutii regionale, precum sunt Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva, Comunitatea Statelor Independente sau Organizatia Cooperarii de la Shanghai, vor fi sustinute prin actiuni concrete. Federatia Rusa recunoaste ca numarul amenintarilor si pericolelor militare la adresa securitatii nationale a scazut in ultima perioada, iar probabilitatea ca un actor statal sau o coalitie formata din mai multe state si organizatii internationale sa atace cu arme conventionale sau nucleare teritoriul rus este minima. Cu toate acestea, articolul 7 al doctrinei mentioneaza ca exista anumite linii de posibil atac, carora autoritatile abilitate in acest domeniu ar trebui sa le acorde atentie sporita.

Acestea sunt predictibile. Majoritatea au provenienta vestica si sunt rezultatele actiunilor actorilor occidentali, in special cele ale Aliantei Nord-Atlantice. In conformitate cu textul Noiii Doctrine Militare rusesti, Alianta Nord-Atlantica, prin activitatile pe care le deruleaza in diferite regiuni, incalca anumite principii si norme de drept international. Tot aici se mentioneaza ca exista tendinte de dislocare a unor forte militare straine in apropierea frontierelor aliatilor Kremlinului sau chiar a propriilor hotare. In aceste conditii, liderii de la Kremlin nu vor tolera nicio forma de amestec in treburile interne ale Federatiei Ruse, dar si in cele ale partenerilor sai. Asadar, cel mai mare pericol la adresa securitatii militare a Federatiei Ruse il constituie extinderea NATO si apropierea infrastructurii militare a acestei organizatii regionale de Rusia. Procesul de largire al Aliantei Nord-Atlantice contravine intereselor politice si de securitate ale Moscovei.

Incercarile de a prejudicia stabilitatea strategica, cresterea contingentelor militare ale unor actori pe teritoriul statelor vecine Rusiei, instalarea unor scuturi antiracheta in regiunile adiacente zonei de influenta ruse, majorarea numarului de state ce detin arma nucleara – contribuie la multiplicarea amenintarilor in adresa securitatii globale.

Autorii Noiii Doctrine Militare a Rusiei mai cer restabilirea rolului Organizatiei Natiunilor Unite in mentinerea pacii. Acestia pun un accent deosebit pe respectarea statutului ONU si a deciziilor luate in cadrul reuniunilor sale.

Nu a fost omisa din textul Noiii Doctrine Militare nici enumerarea pericolelor interne. Acestea tin, in special, de constructia institutionala a organelor statului, dar autorii documentului nu exclud posibilitatea unor tentative de incalcare a unitatii si integritatii teritoriale a Federatiei Ruse. De aici rezulta ca exista riscul ca anumiti subiecti ai Federatiei Ruse sa isi doreasca un statut superior celui pe care il ofera autonomia teritoriala – lucru inacceptabil pentru conducerea de la Moscova, care isi rezerva dreptul de a decide singura cum va actiona in asemenea situatii.

In cea de-a doua parte a textului doctrinei sunt enumerate masurile ce vor fi luate pentru dezvoltarea potentialului militar rus, care este destul de invechit si incapabil sa faca fata noilor provocari de securitate. Desi este una din marile puteri militare, liderii de la Kremlin intreprind masuri sporite pentru a reduce din handicapul dotarilor militare. In acest sens, aproape jumatate din continutul documentului supus analizei a revenit masurilor si mijloacelor cu ajutorul carora prioritatile de securitate nationala rusa ar putea fi realizate.

Securitate prin dezvoltare – aceasta isi doresc autoritatile ruse sa obtina cu ajutorul Noiii Doctrine Militare. Principiul adoptat este unul bun, doar ca vine in contradictie grava cu textul actului recent aprobat. Instrumentele si mijloacele care reies din continutul sau nu lasa loc interpretarilor si atentioneaza opinia publica internationala ca demersul Federatiei Ruse in atingerea obiectivelor si scopurilor politice internationale poate fi realizat prin orice metode.

Vecinul vecinului meu... este rus!

Nu m-au afectat cu nimic rezultatele alegerilor din Ucraina. Îi vor afecta pe ucraineni. Doar că am anumite regrete, mai degrabă personale decât academice. M-a uimit viziunea geopolitică pe termen scurt a românilor. Pe alocuri chiar i-am bănuit de duble standarde. Şi m-a impresionat un articol scris de redactorul-şef al publicaţiei online „Kreml” cu titlul „Scrisoare prietenului meu ucrainean”. Am ajuns să văd mai multă luciditate la Moscova, acolo unde ucraineanul este forţat să se simtă frate şi subiectivitate la Bucureşti sau în Serbia.

Gata! Castanii nu vor mai avea flori portocalii la Kiev! Gata! Maidanul şi-a trăit gloria! Gata! Kremlinul nu mai mai vorbi către Kiev prin intermediul conductei de gaz! Dar, oare, va fi repus în funcţiune telefonul roşu ce unea cele două state surori: Rusia şi Ucraina? Şi de ce se bucură atât de mult românul?

Cică din cauza limbii române... .

Victor Ianucovici a promis o tonă de drepturi minorităţilor, iar cel mai important lucru este că nu le va impune acestora studierea obligatorie a limbii ucrainene. Ca etnic român mă bucur, dar nu pot să nu mă gândesc şi la situaţia similară a cetăţenilor de altă etnie din Moldova, care nu vorbesc limba română.

Vi se pare echitabil ca etnicii ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari şi alte etnii să înveţe limba română (care, de altfel, sperăm să devină de stat) pentru că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, dar vi se pare anormal ca etnicii români din Ucraina să înveţe limba ucraineană chiar dacă sunt cetăţeni ai Ucrainei? Unde este logica unor asemenea afirmaţii şi declaraţii? Ah, da! O să veniţi cu argumentul că Ucraina este un pseudo-stat şi ar trebui să se destrame în şase părţi, iar acele teritorii sunt româneşti... . De acord! Sunt ai noştri şi trebuie să nu fim nepăsători, dar nu este cazul să arătăm smerenie faţă de orientarea pro-rusă a candidatului Victor Ianucovici!

Aţi confundat duşmanul, dragi români! Înţeleg repulsia faţă de declaraţiile premierului în exerciţiu al Ucrainei, Iulia Timoşenko, în problema Insulei Şerpilor, dar nu pricep admiraţia pentru orientarea pro-rusă a statului vecin! Mi se pare un lucru incredibil ca toţi românii să fi citit aceeaşi carte în acelaşi timp şi să mai adopte în calitate de raţionament suprem în relaţiile cu Rusia spusele lui Z. Bzerzinski:

„Într-o regiune în care vecinul îmi este, în general, duşman, vecinul vecinului meu îmi este prieten.”

Se face front comun cu ruşii ca să ce?! Ca să se destrame Ucraina?! Stupidă gândire!!! Brusc am devenit pragmatici şi ne gândim la interesul naţional al României: gazele naturale! Relaţii bune cu rusul se pot construi şi fără a adopta dublele standarde. Un alt interes naţional a României este să aibă vecini stabili, prosperi şi orientaţi către Vest, nu către Est!

PS:
1. Când vă mai apucă dorul de etnicii români din statul vecin, vă rog, să vă gândiţi şi cei din sudul Bugeacului, regiunea Odessa! Nu doar în Cernăuţi locuiesc români!

2. Vă propun să facem un sondaj să aflăm câţi dintre etnicii de origine română din Sudul Basarabiei se consideră moldoveni şi câţi români... .

3. Priviţi imaginile şi vedeţi cu cine au votat aceeaşi etnici români din Sudul Basarabiei! Nu cred că pentru ei mai este România Patria Mamă! Gazul vine de la Moscova... .

4. Dedic acest articol, mai ales, celui care m-a numit pe mine ucraineancă, deoarece am postat câteva link-uri pe facebook despre alegerile din Ucraina, dar care la rându-i se închină în faţa rusului şi dimineaţa, şi seara, bătând mătănii în semn de recunoştinţă pentru o susţinere invizibilă şi fără alt scop final decât dependenţa politico-economică a Belgradului.

5. O să-mi iau, iarăşi, palme cu acest articol, dar nu contează! Cu adevărat important este să înţelegem că aplicând dublele standarde riscăm să cădem în capcana propriei isteţimi şi, astfel, să-i aşezăm pe etnicii români din Sudul Basarabiei şi mai comod în braţele rusului.

Foto 1: rezultate vot Cernauti, majoritate I.Timosenco;
Foto 2: rezultate vot Odessa, majoritate V. Ianucovici.

Special pentru SPRE VEST

Târgul European de Educaţie - EEF

Inaugurăm prima ediţie a Târgului European de Educaţie (20-21 februarie 2010, Bucureşti, hotel Hilton)

International Education Center are plăcerea de a anunţa prima ediţie a Târgului European de Educaţie (European Education Fair).

Peste două săptămâni reprezentanţii celor mai reputate universităţi şi şcoli din Europa vin la Bucureşti pentru a se întâlni cu tinerii români tentaţi să-şi continue studiile superioare în străinătate. Vă invităm la un evenimentul educaţional de anvergură europeană ce va avea loc între 20-21 februarie la Hotel Athenee Palace Hilton din Bucureşti. Pentru vizitatorii acestui târg pregătim prezentări conexe şi ateliere interactive în cadrul cărora studenţii români şi reprezentanţii universităţilor europene vor avea ocazia să examineze împreună posibilităţi şi modalităţi de colaborare. Participarea este gratuită, înscrieri pe www.eef2010.com.

Acest eveniment va debuta cu un preambul promiţător în seara zilei de 19 februarie: 6 universităţi de top din Olanda îşi vor prezenta oferta educaţională în cadrul Holland Day între 17:00 şi 19:00 la hotel Hilton din Bucureşti.

Iniţiatoarea acestui eveniment, International Education Center (IEC) România, este o organizaţie membră EDvisory, o reţea internaţională de companii şi organizaţii internaţionale active în domeniul educaţional (www.iec.ro). IEC promovează mobilitatea educaţională pentru elevii şi studenţii din România, Bulgaria, Republica Moldova şi Macedonia, desfăşurând programe de plasament liceal şi universitar.

Urmează ONG-urile din Transnistria! Pe locuri: FOC!!!

Acum câteva zile am primit un link de la un prieten din Transnistria. Când l-am întrebat ce este acolo, mi-a răspuns şiret să mă uit singură că o să mă distreze conţinutul.

Am citit..., dar distracţia nu şi-a făcut simţită prezenţa... .

Foto: Meridian INFO

După numai două zile, făcând surfing prin presa rusă şi cea transnistreană găsesc încă un articol. Acelaşi subiect: Organizaţiile Non-Guvernamentale din Transnistria – purtătoare ale viruşilor democratici occidentali.

“ONG-urile au rolul primordial de a menţine stabilitatea şi de a asigura credibilitatea unei societăţi democratice, prin crearea unei legături permanente între cetăţeni şi guvern. Menţinerea stabilităţii se face printr-un transfer de informaţii de la cetăţeni către guvernanţi, iar asigurarea credibilităţii prin girarea deciziilor luate de către guvern în faţa cetăţenilor. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi, organizaţiile din sectorul non-profit deţin un important capital public de loialitate şi incredere,” ne spune Lavinia Andrei de la "TERRA Mileniul III".

Pe hârtie totul pare să fie destul de frumos, dar când eşti din Transnistria şi mai eşti reprezentant al unui ONG, lucrurile nu mai par atât de sclipitoare, pentru că rişti să lupţi cu două extreme:

1. îţi este interzisă activitatea desfăşurată în conformitate cu statutul ONG-ului din care faci parte de către autorităţile scâr(mir)noviste pentru că instigi la anti-statalism;

2. eşti cumpărat, ai bani destul de mulţi, dar mai primeşti şi un bonus roşu: un telefon cu firul până în biroul lui Smirnov.

În ambele cazuri devii inutil SOCIETĂŢII CIVILE la dezvoltarea căreia doreai să îţi aduci OBOLUL.

În anul 2007, după ce am revenit de la studii înapoi la Chişinău, am avut posibilitatea să cunosc mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi chiar am luat parte la activităţile unei organizaţii non-guvernamentale. Aşa am cunoscut şi câteva persoane din Transnistria, care erau implicate în mediul asociativ şi promovau principiile şi valorile europene în rândul tinerilor.

„Suntem fermi convinşi că dacă vom deschide acest Centru de Informare Europeană în Tiraspol, după modelul Dvs. Vom reuşi să facem atractivă Uniunea Europeană pentru cei de acolo şi astfel îşi vor dori să revină în componenţa Republicii Moldova, care este puţin mai avansată, din punct de vedere economic, decât noi... . Dar pentru a reuşi acest lucru avem nevoie de instruire în tot ceea ce înseamnă UNIUNE EUROPEANĂ,” ne spunea tânărul venit de la Tiraspol, care-şi dorea un parteneriat cu AIIE şi căruia nu puteam să nu îi dau dreptate: doar făcând cât mai atractiv malul drept al Nistrului am fi putut să realizăm reîntregirea teritorială a Republcii Moldova.

Astăzi nu mai cred în puterea societăţii civile din Transnistria. Ea nu mai există!

Şi cum să existe aceasta dacă la Tiraspol se organizează întruniri între autorităţile transnistrene, reprezentanţii mediului academic şi reprezentanţii mediului asociativ, în cadrul cărora se face „profilactică” (acesta este termenul utilizat în articol) în creierele tinerilor ONG-şti? Acestora li se povesteşte despre pericolul revoluţiilor portocalii şi rolul CIA în perpetuarea lor. Cum să existe acestea când profesorii universitari rostesc discursuri pline de patos, în care prezintă rolul reprezentanţilor mediului asociativ în destabilizarea vieţii interne a „MARELUI STAT TRANSNISTRIA”? Cum să existe acestea dacă de acum înainte se pare că vei avea nevoie de acordul acestor profesori sau al autorităţilor pentru a deveni membru al unui ONG? Cum să ai încredere în acestea când până şi angajaţii OSCE-ului, care prin „coincidenţă” sunt şi fondatori ai unor ONG-uri din Tiraspol, i-au vândut pentru sume destul de mari pe tinerii cărora le vorbeau de valori şi principii?

Organizaţiile Non-Guvernamentale din Transnistria primesc sume mari de bani pentru a desfăşura activităţi sociale. Problema este că donatorul nu se duce pe teren să vadă dacă aceştia, într-adevăr, sunt utilizaţi în conformitate cu obligaţiile contractuale. Şi cum ar putea să verifice, dacă el nu poate să pună piciorul pe acel teritoriu, care „îi aparţine” luminăţiei sale Smirnov? Şi dacă nu ai idee ce se întâmplă cu banii tăi de ce îi mai dai? Pentru că dă bine la public?

PS: va recomand sa cititi cele doua articole, ascunse in cuvintele inserate cu albastru.

Expansiunea Bucurestiului la Chisinau - motiv de ingrijorare pentru Moscova

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat in perioada 27 – 28 ianuarie 2010 o vizita de lucru la Chisinau. Cu aceasta ocazie, presedintele roman a anuntat ca Republica Moldova va primi din partea Romaniei ajutor financiar in valoare de peste 100 milioane euro si sustinere politica si diplomatica in demersul sau de integrare europeana. Entuziasmul autoritatilor moldovenesti a fost tratat cu ironie de catre presa de la Moscova, iar autoritatile rusesti s-au abtinut sa comenteze aceasta vizita. (Novaya Gazeta, REGNUM, Kommersant.ru )

Publicat de CSEEA. Preluat de SPRE VEST, CURAJ, Presa din Basarabia

Dupa o perioada lunga de conflicte diplomatice, Chisinaul si Bucurestiul au reusit sa reia dialogul politic. Acest lucru a devenit posibil in urma pierderii alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 de catre comunistii aflati la conducerea statului pentru o perioada de opt ani. Disputa dintre cele doua state vecine a luat amploare pe fonul revoltei tinerilor de la Chisinau, care au protestat importiva fraudarii alegerilor din 05 aprilie 2009.

Dincolo de insemnatatea istorica a acestei vizite, pentru Moscova ea mai are si alte conotatii, si toate aceastea in pofida faptului ca reactiile autoritatilor ruse se lasa asteptate. Vizita presedintelui Romaniei in capitala Republicii Moldova poate fi tratata in mai multe feluri: pe de o parte Moscova isi simte din ce in ce mai mult amenintata influenta politica in acest stat, iar pe de alta parte ar putea obtine anumite avantaje, Chisinaul servind drept teritoriu de relansare a relatiilor romano-ruse.

Pozitia adoptata de autoritatile rusesti fata de atitudinea tot mai prietenoasa a liderilor de la Bucuresti este fireasca. Romania este stat membru al Uniunii Europene, care isi asuma deschis sustinerea pentru orientarea spre integrarea europeana a Republicii Moldova in calitate de partener, care detine expertiza necesara desfasurarii acestui proces si nu in calitate de “jandarm european”, sosit sa inspecteze capitala Moldovei, dupa cum insinueaza presa rusa.

De altfel, aceeasi reprezentanti ai presei rusesti, acuza Romania ca isi cumpara respectul si loialitatea pe bani multi. Cele 130 mln de euro sunt bani proveniti din fonduri europene si nu sunt altceva decat restantele pentru anul 2009, destinate implementarii proiectelor transfrontaliere intre Romania, Republica Moldova si Ucraina. Ei sunt alocati prin Instrumentul Politicii Europene de Vecinatate (IPEV). Confuzia creata de presa rusa prin care Romania este acuzata de distribuirea banilor europeni se datoreaza lipsei de informare cu privire la structura si algoritmul IPEV. Obtinerea fondurilor internationale pentru liderii Aliantei pentru Integrare Europeana reprezinta intarirea pozitiilor Aliantei, astfel incat la alegerile anticipate sa obtina numarul necesar de mandate parlamentare. Ajutorul financiar occidental si scindarea PCRM in interior ar putea reprezenta acel punct de cotitura finala al Republicii Moldova spre Uniunea Europeana.

Numarul mare de moldoveni care doresc sa obtina cetatenia statului vecin, adica a Romaniei nu este trecut nici el cu vederea de Moscova. In anul 2009 au redobandit cetatenia romana aproximativ 20000 de persoane, iar numarul total al cererilor depuse cu acelasi scop atinge 500000. Trebuie sa mentionam ca cifra celor care au dobandit cetatenia Federatiei Ruse din anul 1989 si pana in prezent este cu mult mai mare, iar riscul ca cetatenii moldoveni sa emigreze in statele Uniunii Europene este mic, deoarece acestia sunt cunoscatori de limba rusa, ceea ce le permite o deplasare mai usoara in interiorul spatiului ex-sovietic.

Moscova este deranjata si de faptul ca la Chisinau se vorbeste tot mai mult despre unificarea celor doua state vecine. Deja exista un demers oficial din partea a 35 de organizatii non-guvernamentale de o parte si de cealalta a Prutului care cer oficialitatilor romane, cat si moldovene unificarea nationala a poporului roman. Declaratia in care noul Ministru al Afacerilor Externe al Romaniei, Teodor Bakonski, numeste Republica Moldova Basarabia este categorisita ca un prin pas facut de autoritati spre afirmarea unitatii romanilor din ambele tari, acestea refuzand sa vorbeasca despre un alt popor sau o alta limba decat cea romaneasca in aceasta regiune.

Nu toti liderii fractiunilor politice aflate la guvernare in capitala Moldovei sustin tendintele pro-romane de la Chisinau. Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat din Moldova este ferm convins de necesitatea semnarii Tratatului de Baza dintre cele doua state vecine. Parafarea unui asemenea document oficial ar putea oferi relatiilor moldo-romane posibilitatea de a trece la un alt nivel de comunicare, mult mai avansat. Refuzul de semnare a documentului este egal cu nerecunoasterea independentei si suveranitatii Republicii Moldova, mai adauga liderul PDM, Marian Lupu, citat de REGNUM.

Expansiunea romaneasca este sustinuta deschis de catre autoritatile unioniste de la Chisinau, titreaza si Novaya Gazeta. Prin deschiderea unor studiouri regionale a doua mari grupuri media romanesti in Moldova, - Publika TV si Jurnal Tv, - spatiul public se va afla sub dominatie romaneasca totala, ceea ce va duce la scaderea prezentei publicatiilor ruse, iar treptat si la reorientarea totala a politicii externe a Chisinaului spre spatiul European, care ofera perspective opuse celor care vin dinstre Moscova.

De la vizita presedintelui roman, Traian Basescu in capitala Republici Moldova a trecut aproape o saptamana. Pasivitatea cu care au tratat autoritatile de la Moscova subiectul supus dezbaterii nu denota dezinteres pentru procesele politice care au loc la Chisinau. Moscova a adoptat o atitudine, in aparenta, pasiva, expectativa, astfel incat sa poata studia comportamentul liderilor aflati la guvernare, dar si miscarile interne din PCRM ca ulterior sa se poata pozitiona cat mai bine in cadrul alegerilor anticipate, care cel mai probabil vor avea loc in toamna anului 2010.

Ucraina, îţi voi dărui Insula Şerpilor!

Iulia Timoşenko, premierul Ucrainei, a promis că va obţine revizuirea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la retrocedarea platformei continentale din Marea Neagră României. Această declaraţie a fost făcută în cadrul unei întruniri cu reprezentanţii societăţii civile din regiunea Ternopâl, transmite Agenţia de Ştiri REGNUM.

Preluat de CURAJ

Foto: Jurnalul.ro

„Nu sunt de acord că totul este bine şi a fost atins acel nivel de stabilitate şi bună înţelegere convenabil tuturor părţilor implicate. Platforma continentală din Marea Neagră reprezintă independenţa economică şi politică a Ucrainei, este puterea şi competitivitatea statului nostru. De aceea voi insista ferm asupra acestui fapt, astfel încât dreptatea să fie restabilită. Iar ceea ce a fost incorect decis împotriva Ucrainei trebuie să fie revizuit,” a mai subliniat Timoşenko în discursul său.

Premierul ucrainean este de parere că dacă ar obţine câştig de cauză, cantitatea de petrol care poate fi explorată din platforma continentală a Mării Negre ar putea asigura economia ucraineana cu pertol şi gaze naturale pentru câteva sute de ani. „La o explorare mai adâncă de două mii de metri vom avea acces la fluxurile care ne vor permite să extragem petrol din cea mai mare parte a lumii, pentru că aşa este construit relieful. Acest lucru este bine ştiut de către savanţi şi de către persoanele care administrează corporaţiile care se ocupă cu extracţia petrolului,” susţine Iulia Timoşenko, candidat în funcţia de preşedinte al Ucrainei..

În anul 2009 Curtea Internaţională de Justiţie a emis o decizie prin care Insula Şerpilor nu putea influenţa linia de demarcaţie a teitoriului disputat de cele două state vecine. În conformitate cu aceeaşi decizie a instanţei de judecată, Ucraina are dreptul doar la o mare teritorială de 12 mile maritime. În consecinţă, în administrarea Bucureştiului a trecut 79,34% din teritoriul disputat.

Pentru Ucraina acest lucru însemna întărirea poziţiei României în regiunea Mării Negre, ceea ce nu era pe placul autorităţilor de la Kiev, care în ultima perioadă au pierdut o parte considerabilă din capitalul geopolitic deţinut. Ucraina este ameninţată astăzi din toate părţile. Acestea efecte sunt rezultatul unui management defectuos al politicii externe, dar mai ales al celei interne şi nu al celor de apărare al intereselor legitime ale statelor vecine.

Cred că adoptarea unei asemenea linii de politică externă este o decizie greşită pentru situaţia actuală a Ucrainei. În plus, atenţie în campania electorală din Ucraina trebuie să se acorde elaborarii unor soluţii de redresare a situaţiei economice dezastruase a Ucrainei şi nu crearii sau reluarii unor conflicte cu vecinii.

PS: această declaraţie a sunat a ceva de genul: "Alegeţi-mă, vă rog, şi pe mine preşedinte!"