Ucraina, îţi voi dărui Insula Şerpilor!

Iulia Timoşenko, premierul Ucrainei, a promis că va obţine revizuirea deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la retrocedarea platformei continentale din Marea Neagră României. Această declaraţie a fost făcută în cadrul unei întruniri cu reprezentanţii societăţii civile din regiunea Ternopâl, transmite Agenţia de Ştiri REGNUM.

Preluat de CURAJ

Foto: Jurnalul.ro

„Nu sunt de acord că totul este bine şi a fost atins acel nivel de stabilitate şi bună înţelegere convenabil tuturor părţilor implicate. Platforma continentală din Marea Neagră reprezintă independenţa economică şi politică a Ucrainei, este puterea şi competitivitatea statului nostru. De aceea voi insista ferm asupra acestui fapt, astfel încât dreptatea să fie restabilită. Iar ceea ce a fost incorect decis împotriva Ucrainei trebuie să fie revizuit,” a mai subliniat Timoşenko în discursul său.

Premierul ucrainean este de parere că dacă ar obţine câştig de cauză, cantitatea de petrol care poate fi explorată din platforma continentală a Mării Negre ar putea asigura economia ucraineana cu pertol şi gaze naturale pentru câteva sute de ani. „La o explorare mai adâncă de două mii de metri vom avea acces la fluxurile care ne vor permite să extragem petrol din cea mai mare parte a lumii, pentru că aşa este construit relieful. Acest lucru este bine ştiut de către savanţi şi de către persoanele care administrează corporaţiile care se ocupă cu extracţia petrolului,” susţine Iulia Timoşenko, candidat în funcţia de preşedinte al Ucrainei..

În anul 2009 Curtea Internaţională de Justiţie a emis o decizie prin care Insula Şerpilor nu putea influenţa linia de demarcaţie a teitoriului disputat de cele două state vecine. În conformitate cu aceeaşi decizie a instanţei de judecată, Ucraina are dreptul doar la o mare teritorială de 12 mile maritime. În consecinţă, în administrarea Bucureştiului a trecut 79,34% din teritoriul disputat.

Pentru Ucraina acest lucru însemna întărirea poziţiei României în regiunea Mării Negre, ceea ce nu era pe placul autorităţilor de la Kiev, care în ultima perioadă au pierdut o parte considerabilă din capitalul geopolitic deţinut. Ucraina este ameninţată astăzi din toate părţile. Acestea efecte sunt rezultatul unui management defectuos al politicii externe, dar mai ales al celei interne şi nu al celor de apărare al intereselor legitime ale statelor vecine.

Cred că adoptarea unei asemenea linii de politică externă este o decizie greşită pentru situaţia actuală a Ucrainei. În plus, atenţie în campania electorală din Ucraina trebuie să se acorde elaborarii unor soluţii de redresare a situaţiei economice dezastruase a Ucrainei şi nu crearii sau reluarii unor conflicte cu vecinii.

PS: această declaraţie a sunat a ceva de genul: "Alegeţi-mă, vă rog, şi pe mine preşedinte!"

Federatia Rusa isi face “lot” de aderare la OMC

Articol publicat de CSEEA

Formatul tratativelor referitoare la aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului s-a schimbat. Moscova anunţă oficial despre intenţia de a adera la această organizaţie împreună cu Minskul şi Astana în componenţa Uniunii Vamale. Negocierile vor incepe, cel mai probabil, in luna septembrie curent. (Vocea Rusiei, Newsru.com, Rossiiskaya Gazeta, Respublika-Kaz.info, Gazeta.ua, The Wall Street Journal)

Foto: Vocea Rusiei

Conducerea de la Moscova negociaza Acordul bilateral privind conditiile de intrare in OMC inca din anul 1994. Desi face parte din G8, Federatia Rusa nu a reusit sa-si convinga partenerii occidentali, nici pana in prezent, ca trebuie fie acceptata in calitate de membru cu drepturi depline al Organizatiei Mondiale a Comertului. Procesul de aderare s-a transformat intr-o epopee, iar disputele dintre executivul condus de Vladimir Putin si Presedintele tarii, Dmitrii Medvedev, ne confirma faptul ca ultimul tine sa-si joace tare cartea de sef al statului, chiar daca initial a lasat sa se creada ca va fi ghidat din umbra de fostul “papusar” al Kremlinului.

Conducerea de la Moscova se arata in continuare foarte interesata de aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului, dar spre deosebire de rundele anterioare de negociere ale acesteia, ea a schimbat formatul in care ar trebui sa aiba loc procesul. Schema veche de aderare, de sine statator, adept al careia este Dmitrii Medvedev, nu mai este agreata de Vladimit Putin, acesta propunand in luna iunie curent, la reuniunea sefilor de stat a Comunitatii Economice Euroasiatice, un plan nou – aderarea la pachet, impreuna cu Belorusia si Kazahstan. Decizia a fost luata dupa discutiile pe care le-a avut premierul rus cu sefii de stat ai Kazahstanului si Belorusiei. In mai putin de o luna de la luarea acestei decizii, presedintele rus va reveni asupra ei, dar deja in calitate de oponent. In conferinta de presa din cadrul Summit-ului G8 din luna iulie a acestui an Dmitrii Medvedev declarase ca este mult mai simplu si mai realist ca aderarea la OMC a Rusiei sa fie infaptuita de sine statator, dar prin consultarea Uniunii Vamale Federatia Rusa – Belorusia – Kazahstan.

Cea mai mare entitate politica din cadrul OMC este si pana in prezent Uniunea Europeana. Aderarea la “pachet” nu este in sine o noutate, pentru organizatie, doar ca structura Uniunii Vamale Federatia Rusa – Belorusia – Kazahstan este in plin proces de formare, lucru care ar putea intarzia si mai mult negocierile, programate de altfel a fi reluate in luna septembrie curent. In plus, dezbaterile privind aderarea Rusiei dureaza de cativa ani, perioada in care au fost obtinute anumite succese, inclusiv unda verde din partea aceleiasi Uniuni Europene. Acest lucru se intampla in pofida faptului ca Moscova provoaca, deja in mod repetat, in ajun de sfarsit de an crize energetice, cu care isi pedepseste debitorii. Membrii OMC nu vor mai tolera escapadele Kremlinului si o vor soma sa se conformeze unor reguli de joc prestabilite.

In acest moment apare intrebarea: ce sta la baza rationamentului luarii unei asemenea decizii, mai ales ca aceasta vine dupa lungi dispute dintre Dmitrii Medvedev si Vladimir Putin, iar opinia publica rusa are si ea pareri contradictorii?

Este mult prea usor sa se faca afirmatii de genul celor care explica procedura noua prin faptul ca procesul de negociere a aderarii Rusiei la OMC a inceput mai devreme decat cel de creare a Uniunii Vamale dintre cele trei state candidate, chiar daca, conform decidentilor de la Kremlin, au fost inregistrate primele succese in ajustarea prevederilor legislative ce reglementeaza mediul de afaceri si s-a reusit coordonarea tarifului vamal unic. Amanarea crearii Uniunii Vamale ar fi fost irationala pentru partile implicate, considera rusii, iar o pozitie unica ulterioara le-ar fi ajutat sa adere in conditii echitabile la OMC.

Potrivit celor relatate de Vocea Rusiei (Golos Rossii): “Moscova, Minsk şi Astana – sunt deschizătoare de drumuri în procesul aderării la OMC împreună. De aceea trebuie să se ajungă la o înţelegere cu privire la cine va reprezenta Uniunea la tratative.”

Deschizatoarea de drumuri pentru cine? Organizatia Mondiala a Comertului are deja peste 150 de membri. Printre putinele state care inca nu au aderat la acest forum international se numara cateva din cele in curs de dezvoltare si un numar si mai mic de tari cu economia in tranzitie.

Spre deosebire de prevederile normative din cadrul OMC, in Uniunea Vamala creata intre cele trei state nu exista acorduri care ar reglementa si comertul cu servicii sau drepturile de proprietate intelectuala. Normele comerciale adoptate si ratificate pana la acest moment se refera doar la comertul cu marfuri.

Expertii rusi sunt de parere ca aderarea Federatiei Ruse la OMC tine doar de formalitati finale, pentru ca 95% din drumul integrarii a fost deja parcurs. De asemenea, acestia mai relateaza ca Kazahstanul a parcurs peste 70% din acest traseu, iar Belorusia aproximativ jumatate. In acest mod, Rusia isi ajuta partenerii sa evite anumite greseli, impartasind din experienta sa de aproximativ 16 ani de negociere. Cu toate acestea opiniile sunt contradictorii aparand divergente inclusive la nivel de discursuri intre responsabilii cu implementarea procesului. Evghenii Iasin, fost ministru al economiei in perioada Boris Eltin, actualmente conducătorul Universităţii de Stat „Şcoala superioară de economie” a declarat urmatoarele:

“Consider că orice discuţii despre aderarea în trei, aduc prejudicii Rusiei, deoarece tărăgănează procesul aderării la organizaţia care a stabilit regulile internaţionale „ale circulaţiei” în comerţ, verificate în timp. În carta OMC există un asemenea articol. Însă nu a existat nici un caz ca el să fie folosit de cineva. Deci înainte ne aşteaptă tergiversări, complicaţii şi tot felul de coordonări. Şi drept urmare, se va pierde timpul, şi posiblitatea de a apăra propriile interese.”

Replica nu a intarziat sa apara. Academicianul Igor Panarin a argumentat decizia Kremlinului in felul urmator:

“Din păcate domnul Iasin apără nu atât interesele Rusiei, cat pe cele ale capitalului transnaţional, care nu este interesat de integrarea Eurasiei în sfera tranzitului, a şuvoaielor de transport şi telecomunicaţiilor. Americanii şi britanicii controlează în esenţă transporturile maritime şi obţin de pe urma lor câştiguri considerabile. Evident ei nu sunt interesaţi de Uniunea Vamală a Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului, deoarece ea crează condiţii privilegiate pentru tranzitul pe calea ferată. Cu alte cuvinte va fi mai ieftin cu 50% să se trimită mărfurile pe calea ferată decât pe mare, de exemplu din China şi India în porturile din Hamburg şi Bremen.”

Oare sa fie acesta adevaratul motiv al formatului triumvial de aderare? Parerile sunt impartite si in randul celor care monitorizeaza miscarile liderilor politici de la Kremlin. Acestia sustin ca schema trilaterala este doar un nou mijloc destinat restabilirii influentei ruse in CSI – plan care l-ar ajuta pe Vladimir Putin sa revina in forta in acest spatiu, mai ales ca aceasta organizatie regionala se cere a fi resuscitata cat mai urgent din cauza mutatiilor care au avut loc recent in interiorul ei.

Aceasta idée este sustinuta si de The Wall Street Journal, care intr-un articol pulicat in luna iunie atragea atentia asupra faptului ca prin aceste actiuni Moscova ar putea sa tina mai aproape de umbrela sa Minskul si Astana, intarindu-si pozitia in spatiul ex-sovietic. Rusia se joaca cu Europa. “Gambitul OMC”, dupa cum a fost numita aceasta reorganizare trilaterala, i-ar permite Rusiei sa-si largeasca si sfera de influenta, folosindu-se de scuza ca ar putea sa adere “candva” la Organizatia Mondiala a Comertului. Specialistii din Occident considera ca OMC are forta necesara de a-l readuce pe Putin la masa de negocieri, dar nu insotit, ci de unul singur.

De aici reiese ca Federatia Rusa face pasi mici spre integrarea in circuitul economic mondial, dar face pasi mari spre intarirea pozitiei sale intr-un spatiu pe care il controla in intregime acum douazeci de ani, lucru mult mai important pentru politicienii ambitiosi ai Kremlinului, chiar daca acestia sustin ferm ca locul Rusiei este in Occident.

Cea mai usoara cale de a redeschide economia Rusiei spre reforme si dezvoltare este sa i se explice premierului rus, Vladimir Putin, ca planul sau este irealizabil: nu poate fi comparata capacitatea de negociere a OMC-ului cu cea ale statelor spatiului ex-sovietic, state care nu fac decat sa se conformeze intereselor de politica externa ale unor politicieni rusi.