În gura ruşilor IV

Săptămâna trecută majoritatea publicaţiilor ruseşti titrau că în Republica Moldova criza politică a luat sfârşit. Acest fapt trebuia să transforme viaţa politică de la Chişinău într-un subiect plictisitor pentru media rusească, ceea ce a contrazis realitatea. Presa rusă a fost la fel de activă în a relata despre Moldova, chiar dacă subiectul nu a concurat cu violenţele din Kirghizia.

„Rusia impune cele mai multe restricţii în comerţul cu Belorusia”, transmitea pe 07 iunie 2010 RIA Novosti cu referire la surse din Ministerul Afacerilor Externe al Belorusiei. Astfel, în relaţia cu Minskul, Moscova a impus 28 de măsuri restrictive, inclusiv nouă antidumping şi cinci speciale, protective. Moldovei i-a fost impusă o singură măsură.

În aceeaşi zi RIA Novosti mai transmite că „Jurnalistul transnistrean va ataca în instanţa de judecată acţiunile forţelor speciale al RMN”. Jurnalistul Ernest Vardanean, arestat pe 07 aprilie curent de către autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol şi bănuit de spionaj în favoarea Moldovei, s-a adresat conducerilor misiunilor diplomatice să îi acorde asistenţă pentru a ataca în instanţa de judecată acţiunile forţelor speciale ale RMN, inclusiv la CEDO. Scrisoarea a fost semnată pe 26 mai 2010 şi este adresată şefului misiunii OSCE la Chişinău, reprezentantului special al UE, ambasadorilor Federaţiei Ruse, Ucrainei, Statelor Unite ale Americii şi Franţei.

Pe pagina electronică a postului de radio Vocea Rusiei am avut posibilitatea să ascultăm pe 07 iunie 2010 o emisiune semnată de Mihail Şeinkman. Subiectul cu referire la viaţa politică de la Chişinău avea următorul titlu: „Moldova expirată”. La Chişinău, alianţa aflată la guvernare, a decis să îşi facă public termenul de valabilitate – toamna anului curent. Coaliţia pentru democraţie va încerca să orienteze populaţia ţării spre un maraton de toamnă, cu referendum în septembrie şi alegeri anticipate în noiembrie, acesta fiind și scenariul optim. Vizita secretarului general al UE, Thorbjørn Jagland, la Chişinău vorbeşte despre faptul că însăşi Europa şi-a asumat protectoratul asupra acestui stat. Pentru actuala guvernare acest context are o însemnătate strategică, deoarece la alegerile anticipate va fi obligată să-şi demonstreze caracterul european. Dacă alianţa aflată la guvernare ar mai fi tărăgănat procesul de stabilire al datei alegerilor, legitimitatea ei ar fi fost pusă sub semnul întrebării. Democraţia expirată poate să aibă un miros neplăcut.

Pe 11 iunie aceeaşi Vocea Rusiei relata că autorităţile de la Chişinău au transmis Uniunii Europene viziunea lor pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Aceasta nu aduce, însă, nimic nou procesului de negociere a conflictului. Scopul este acelaşi – a face Republica Moldova atractivă pentru populaţia de dincolo de Nistru, dar prin mijloace vestice. Acest lucru nu denotă altceva decât disperarea Chişinăului, decis să „cumpere” astfel cetăţenii RMN, iar factura să fie achitată de Europa.

Și ITAR-TASS a făcut referințe pe 10 iunie 2010 la noua strategie de reglementare a conflictului transnistrean prezentată oficialilor de la Bruxelles. Conținutul documentului fusese supus dezbaterilor în cadrul vizitei efectuate săptămâna trecută de către premier moldovean, Vlad Filat la Bruxelles. În opinia premierului moldovean, Republica Moldova ar putea deveni mai atractivă în cazul în care Chișinăul ar obține liberalizarea regimului de vize cu UE. Catherine Ashton, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a declarat că pledează pentru reluarea negocierilor conflictului în formatul vechi de negocieri: 5+2.

Agenţia de Ştiri Interfax transmite că Rusia ocupă locul patru în lume la rezervele de gaze naturale, ea fiind întrecută doar de China, Thaiwan şi Japonia. Astfel, Federația Rusă are asigurat un necesar de gaze naturale pentru 20,8 luni, China pentru 26,7 luni, Taiwan pentru 22,9 luni și Japonia pentru 20,8 luni, aproximativ la același nivel cu Rusia, transmite Interfax, citând portalul FinMarket. Rezervele de gaze naturale importate de către Republica Moldova la etapa actuală i-ar putea asigura necesarul pentru patru luni de zile, ocupând locul 40 în lume, fiind devansată de Ucraina și Kirghizia.

„Bulgaria a simplifact regimul de vize pentru ruşi.” De acelaşi tratament se vor mai bucura şi cetăţenii Ucrainei, Belorusiei, dar şi cei din Republica Moldova, scrie ziarul Vzglyad cu referire la Interfax pe 07 iunie 2010.

Vizita preşedintelui rus, Dmitrii Medvedev, în Germania a atras atenţia asupra conflictului transnistrean, nota ziarul Izvestia pe 07 iunie 2010. Angela Merkel a declarat în cadrul acestei vizite că situaţia din Transnistria este cel mai adecvat exemplu pentru a demonstra că mecanismele destinate soluţionării conflictelor regionale, cu care va fi dotat acest comitet comun ruso-german de securitate, vor contribui în mod esenţial la rezolvarea acestei probleme.

La aceeaşi dată Izvestia mai puncta şi faptul că situaţia politică din Moldova se deosebeşte de clasica fabulă cu racul, lebăda şi ştiuca doar prin numărul de participanţi. Părţile nu au stabilit nici măcar regulile de joc, iar despre elaborarea unei platforme electorale comune nici nu poate fi vorba în acest moment. În Moldovala momentul de față nu doar cei de sus nu mai doresc să trăiască pe vechi, ci şi cei de jos nu-şi mai doresc acest lucru. Populaţia a ajuns la limita subzistenţei, care coincide cu o stare revoluţionară pe care o datorează expertului mondial în revoluţii - Vladimir Lenin. Este posibil ca cetăţenii să aducă cu ei la alegerile anticipate funia şi săpunul.

Un semn că pacientul mai este încă viu îl constituie mişcarea provocată de insistenţa cu care Valeriu Pasat, proaspăt întors din exil, promovează introducerea religiei în programul şcolar. Acesta nu a făcut altceva decât să concentreze atenţia concetăţenilor săi asupra tradiţiilor ortodoxe, nimerind ţinta cu exactitate. Pentru moldoveni valorile tradiţionale, dar mai ales cele religioase, reprezintă findamentul existenţei lor. Iată de ce propunerea lui Pasat a primit o asemenea susţinere în rândul maselor, iar elitele politice de la Chişinău se străduie din răsputeri să evite scenariul kirghiz de stat eșuat.

Agenţia de Ştiri Lenta scria la aceeaşi dată, 07 iunie 2010, că fiul ex-preşedintelui moldovean, Oleg Voronin, a decis să se judece cu actuala putere. Acesta doreşte soluţionarea cazului său în regim de urgenţă din cauza persecuţiei la care este supus. El consideră că autorităţile de la Chişinău au încălcat câteva articole ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în ceea ce-l priveşte. Anterior, fiul lui Vladimir Voronin era cercetat pentru spălare de bani.

Pe pagina electronică a Agenţiei Informaţionale REGNUM găsim pe 07 iunie 2010 un articol, în care era citat Victor Osipov, vice-premierul moldovean pe problemele reintegrării. Acesta a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că memorandumul semnat de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele rus, Dmitrii Medvedev, este o speranţă, deoarece atunci când oponenţii se apropie există mai multe şanse ca procesul de soluţionare a conflictului transnistrean să își găsească soluţionarea. În acelaşi timp, Victor Osipov a mai adăugat că România nu va lua parte la procesul de negociere în formatul 5+2 în calitate de participant de sine stătător, însă, ar fi de apreciat o implicare mai activă a statului vecin în calitate de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

În aceeaşi zi REGNUM mai oferă spaţiu problemelor Republicii Moldova și într-un alt material cu denumirea: „Presa ucraineană crede că anschluss-ul Transnistriei nu va fi resimţit de populaţia acesteia”. Astfel, publicaţia ucraineană, citată de REGNUM, „Український тиждень”, spune că Transnistria este un exemplu de identitate formată artificial, care este impusă la momentul actual şi Ucrainei. Tema centrală a ideologiei transnistrene este victoria asupra naţionalismului româno-moldovenesc, fiind o replică a celei sovietice. Pentru a obţine un control definitiv asupra regiunii conducerea ruso-transnistreană manipulează cu istoria, creând Moldovei o imagine de duşman consacrat. Tabloul din Transnistria este atât de asemănător celui din sudul şi estul Ucrainei, încât discuţiile cu privire la alipirea acestei regiuni nu mai par atât de fantastice.

Pe 08 iunie REGNUM transmitea că cel mai înalt nivel al inflației printre statele CSI în anul curent l-a atins Ucraina. Indicele inflației în acest stat este de 10,8%. În Republica Moldova, în aceeași perioadă nivelul coșului minim de consum a crescut cu 6,4%, conform datelor furnizate de Comitetul de Statistică al CSI.

Tot pe 08 iunie 2010 Agenția de Știri REGNUM mai titra că premierul moldovean, Vlad Filat, a învinuit Mitropolia Moldovei de amestec în politică. În cadrul ședinței cabinetului de miniștri, premierul moldovean a declarat că „Biserica, sau mai bine zis Mitropolia Moldovei, este direct implicată în proiectul politic al lui Valeriu Pasat, iar procesul început în favoarea introducerii religiei este un proiect politic.” Și liderul Alianței Moldova Noastră, Serafim Urechean împărtășește aceeași opinie, acesta a afirmat că Mitropolitul Moldovei Vladimir ar trebui să-și dea demisia, deoarece îl susține deschis pe fostul ministru al apărării, Valeriu Pasat, care a depus la Comisia Electorală Centrală o inițiativă de organizare a unui referendum pentru introducerea obligativității studierii religiei în școli.

Într-un alt articol, pe același portal de știri găsim opinia unui aliat mai vechi al lui Vladimir Voronin. Astfel, REGNUM scrie, citându-l pe Iurie Roșca, că este foarte ușor să se demonsteze implicarea actualei conduceri, cât și a partenerilor externi ai acesteia, în organizarea manifestațiilor din 07 aprilie 2009 în Chișinău. Anterior liderul PPCD acuzase Rusia de implicare în organizarea evenimentelor din aprilie 2009, cu scopul de a-l lichida pe președintele în exercițiu de atunci, Vladimir Voronin. “Probabil m-am înșelat, a declarat Iurie Roșca. A fost interpretarea mea, atunci când era clar pentru toți că liderul Alianței Moldova Noastră, Serafim Urechean, era simpatizat la Moscova.” De asemenea, fostul vice-președinte al parlamentului a ținut să comenteze că în acea perioadă reprezentanții Rusiei încercau să introducă un model de prezență militară, care l-ar fi distrus pe Voronin, astfel încât să poată să impună Moldovei acceptarea Memorandumului Kozak.

Și Valeriu Pasat a fost citat pe 08 iunie 2010 de către REGNUM. Acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că soluția pentru depășirea crizei politice la Chișinău nu constă în modificarea Constituției, dar în schimbarea clasei politice. Acesta s-a declarat împotriva organizării referendumului constituțional în luna septembrie a anului curent.

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Igor Smirnov, s-a supărat că OSCE nu acordă ajutor republicii nistrene. Acesta s-a întâlnit la Tiraspol cu șeful misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, după finisarea lucrărilor Summit-ului de la Astana, unde au avut loc discuții despre reluarea procesului de negociere a conflictului transnistrean. Igor Smirnov a amintit de documentul semnat în luna martie a anului 2009 la Moscova, conținutul căruia garantează respectarea deciziilor asumate de participanți în procesul de negociere și care consemnează calitatea de părți egale a Republicii Moldova cu Transnistria. În acest context, Igor Smirnov este supărat pe faptul că Republica Moldova primește ajutor din partea mecanismelor europene, iar statul nerecunoscut transnistrean nu este susținut financiar.

REGNUM ne mai spune că Banca Mondială este pregătită să ofere Transnistriei ajutor tehnic în valoare de 3,5 mln. $. Banii vor fi alocați pentru dezvoltarea sistemului de canalizare și a celui de asigurare cu apă potabilă a regiunii, precum și pentru reparația școlilor, grădinițelor, centrelor pentru protecție socială din raioanele transnistrene. Liderul de la Tiraspol a declarat ca răspuns la această propunere că aceste lucrări vor deveni posibile doar dacă se va respecta legislația locală, adoptată de autoritățile transnistrene.

Săptămâna trecută, pe 09 iunie 2010, Valerii Kuzmin, ambasadorul rus la Chișinău, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Transnistria trebuie să fie tratată pe picior de egalitate cu Republica Moldova în procesul de negociere, altfel acesta ar suferi un eșec. Rusia va pleda și în continuare pentru integritatea teritorială a Moldovei, deși, recunoaște că Transnistria de facto există ca stat. Moscova, care respectă prevederile dreptului internațional public, va trata și în continuare acest teritoriu ca regiune a Republicii Moldova.

Tot aici, REGNUM a ținut să aminească faptul că declararea independenței Republicii Moldova a avut loc cu încălcarea legislației URSS, dar și a unor principii a dreptului internațional. În Basarabia, spre deosebire de Transnistria și Găgăuzia, nu a avut loc un referendum pentru păstrarea Uniunii Sovietice și nici un altul cu privire la viitorul regiunii. Basarabia a intrat în componența RSSM în anul 1940, când a fost alipită la Transnistria. Adoptarea declarației de independență pe 27 august 1991 declară nul actul de constituire a RSSM, deci anulează și prezența Transnistriei în componența Republicii Moldova.

Și găgăuzii din Moldova se arată preocupați de viitorul constituțioanal al țării. Astfel, Adunarea Populară (Parlamentul local) a înaintat spre studiere Comisiei de la Veneția câteva propuneri cu privirea la modificarea conținutului legii supreme a statului. Deputații găgăuzi propun introducerea limbii ruse ca limbă oficială în stat, precum și a unei prevederi speciale care să-i permită Găgăuziei dreptul la autodeterminare în cazul în care Moldova își va pierde independența și transformarea acesteia în federație din trei subiecți: Moldova, Găgăuzia și Transnistria. Până acum Chișinăul nu a luat în considerație poziția Comratului cu privire la reforma constituțională.

Pentru ROmanian News Online a semnat Angela Grămadă

În gura ruşilor III

În Republica Moldova criza politică se pare că a luat sfârşit – acesta este mesajul pe care presa rusă l-a preluat de la Chişinău săptămâna aceasta. Pe 04 mai 2010 reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană au adus la cunoştinţa publicului larg deciziile cu privire la perioada desfăşurării referendumului pentru alegerea preşedintelui Moldovei de către cetăţeni dar şi cea a alegerilor anticipate. Ambele evenimente electorale vor avea loc în toamna anului curent.

Preluat de CURAJ.NET, HOTNEWS.MD.

„Moldova va da votul Rusiei” acesta este titlul unui articol apărut în publicaţia rusă Kommersant pe 05 iunie 2010, care nota că în Moldova criza politică a luat sfârşit. În luna septembrie se va modifica constituţia, după care vor urma alegerile preşedintelui statului şi alegerile parlamentare. Editorialistul de la Kommersant, Vladimir Soloviov, se întreabă cine va deveni viitorul şef al statului la Chişinău? Acesta nu exclude posibilitatea ca V. Voronin să-şi prezinte candidatura din cauza aflării sale în opoziţie în ultimul an, ceea ce-i permite să se înscrie în cursa pentru funcţia de preşedinte, mai ales că liderii PCRM au declarat că au menţinut relaţii bune cu Moscova şi deci nu exclud faptul că vor primi susţinerea liderului comunist în cursa electorală.

Pe de altă parte în viaţa politică de la Chişinău îşi face apariţia un nou partid politic, condus de Valeriu Pasat – personaj deloc necunoscut Kremlinului. De altfel, majoritatea pretendenţilor cu şanse de a ajunge în fruntea statului moldovenesc au conexiuni cu Moscova. Excepţie nu este nici Vlad Filat, care pe 21 mai 2010 a efectuat o vizită în Federaţia Rusă, iar pentru a doua jumătate a lunii iunie se preconizează că va merge din nou la Moscova. Dintre toţi pretendenţii, notează Soloviov, Kremlinul se pare că l-a ales pe actualul premier moldovean.

Din ediţia ucraineană a publicaţiei Kommersant de pe 04 iunie 2010 aflăm că Agenţia de Rating „Credit-Rating” din Ucraina a elaborat o ierarhizare regională pentru statele CSI în care acordă note celor 11 ţări membre pentru a delimita potenţialul de a primi investiţii din exterior a acestora. Această sistemă de ierarhizare a statelor în dependenţă de notele pe care le primesc pentru capacitatea de plată a diferitor subiecţi (guvernele, autorităţile locale, băncile, companiile de asigurări, întreprinderile). Cele mai apreciate sunt Rusia, Azerbaijan şi Kazahstan. Moldova a primit şi ea un punctaj, care o include în rândul statelor cu potenţial de investiţii. Codaşe sunt Tadjikistan şi Kirghizia.

După vizita efectuată la Moscova săptămâna trecută de ministrul de externe moldovean, Iurie Leancă, încă mai găsim spaţiu acordat acestui subiect în presa rusă. Astfel, Vocea Rusiei a publicat un articol în care îl citează pe vicepremierul moldovean. Acesta a afirmat că relaţiile bune cu Rusia sunt şi vor fi o parte componentă importantă a politicii externe a Republicii Moldova, iar faptul că preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a luat parte la summit-ul informal al statelor CSI în luna mai confirmă acest lucru. Iurie Leancă a mai declarat că Moldova a depăşit demult criza politică, care nicidecum nu trebuie confundată cu instabilitatea aşa cum face presa.

Tot pe pagina electronică a postului de radio Vocea Rusiei vom găsi un editorial dedicat condamnării comunismului în Republica Moldova cu denumirea „Metodele „leniniste” în Moldova şi democraţia în stil georgian”, semnat de Mihail Şeinkman. Autorul este de părere că în Moldova actuala conducere va lovi cu secera în ciocanul comunist, iar concuziile comisiei Cojocaru erau previzibile şi asta deoarece Mihai Ghimpu declarase anterior că va fi groparul comunismului în Moldova – fiind incapabil de altfel de discursuri, mai adaugă Şeinkman.

„Cu trecutul moldovenilor totul este clar. Pentru ceea ce altor oameni de ştiinţă le trebuie ani de zile şi muncă asiduă, aici au recuperat totul în câteva luni. Pe de altă parte, plagiatul nu necesită prea multă inteligenţă. Comisia Ghimpu a preluat modelul baltic. Acolo deja s-a scris totul despre ocupaţie, despre deportare şi despre sistemul totalitar. Mai trebuiau schimbate doar denumirile şi cifrele. Atât!” scrie Şeinkman, adăugând că nu toţi liderii AIE împărtăşesc aceeaşi opinie cu cea a preşedintelui interimar Mihai Ghimpu.

Dintr-un alt articol semnat tot pentru Vocea Rusiei cu titlul „Cu războiul ne-am încheiat socotelile”, semnat de Victoria Dreizler aflăm că există moldoveni care acordă mai multă atenţie decât politicienii perioadei anilor marelui război pentru apărarea patriei. La Chişinău a avut loc conferinţa internaţională „Interpretarea diferitor aspecte ale celui de-al doilea război mondial şi al războiului pentru apărarea patriei în istoriografia est-europeană modernă.” La lucrările acesteia au luat parte specialişti din Rusia, Ucraina, Belorusia, Israel, precum şi de pe ambele maluri ale Nistrului. Rusia a fost reprezentată şi de ambasadorul rus în Republica Moldova, Valerii Kuzmin. Acesta a pus accent pe încercările recente de falsificare a istoriei celui de-al doilea război mondial. De asemenea, în cadrul conferinţei a fost respinsă ideea fluturată adesea de adepţii „unionismului” precum că Basarabia ar fi fost ocupată de Uniunea Sovietică timp de jumătate de secol. Împotriva revizionismul trecutului şi a tentativelor de reabilitare a acţiunilor condamnabile ale României pe teritoriul RSSM au pledat şi istoricii locali. Printre aceştia îl regăsim pe Sergiu Nazaria, care a declarat că România şi generalul Antonescu nu au dus o politică de eliberare, ci una de nimicire a evreilor şi a altor naţiuni pe acest teritoriu.

Tot Vocea Rusiei ne spune că la Chişinău a fost inaugurat pe 05 iunie 2010 în sectorul Râşcani din Chişinău un monument în onoarea fondatorului Forţelor Aeriene ale Uniunii Sovietice, erou al URSS, generalul Vasilii Marghelov. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, la care a participat şi ambasadorul rus, Valerii Kuzmin. Vasilii Marghelov a participat la eliberarea Moldovei de nazişti în anul 1944.

Agenţia de Ştiri ruse REGNUM de asemenea a oferit spaţiu celor mai importante evenimente care au avut loc la Chişinău în săptămâna aceasta. Astfel, colaboratorii acesteia sunt de părere că personajele care formează „liga superioară” a politicii moldoveneşti nu sunt deloc interesate de faptul că 54,1% din populaţia ţării, conform rezultatelor ultimului Barometru al Opiniei Publice ar dori oficializarea limbii ruse în calitate de limbă de stat. Tot aici găsim şi o recomandare, făcută după oficializarea rezultatelor Comisiei Cojocaru, prin care autorităţile moldoveneşti sunt rugate să nu mai confunde comunismul şi ruşii. Rusia a scăpat demult de comunism, iar Moldova abia în anul 2009 şi încă nu se ştie dacă a scăpat definitiv.

Tot REGNUM readuce în atenţia publicului şi opinia unui analist controversat la Chişinău. Ivan Burgudji, citat în calitate de expert, este de părere că „Independenţa Republicii Moldova în anul 1991 a fost recunoscută în mod ilegal.” Chişinăul se află în stare de castrare politică şi doar imită dorinţa de a relua procesul de negociere a conflictului transnistrean. Ivan Burgudji susţine că politicienii moldoveni ar trebui să nu se mai conducă de documentele interne adoptate în anul 2005 de comunişti prin care Transnistria este tratată ca teritoriu al Republici Moldova şi asta deoarece conţinutul Legii „Cu privire la statutul special al Transnistriei” nu reprezintă voinţa poporului de pe acel teritoriu şi ea a fost adoptată printr-o decizie unilaterală, fără a se consulta cu autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol, ceea ce înseamnă că negocierile sunt în primul rând refuzate de către partea moldovenească. Chişinăul se conduce de politica terorismului de stat în raport cu populaţia transnistreană. Între timp, Transnistria s-a realizat ca stat independent şi suveran, are raporturi foarte bune cu reprezentanţii comunităţii internaţionale şi asta în pofida faptului că nici un alt subiect de drept internaţional nu a dorit să o recunoască de iure, dar făcut-o de facto în anul 1991 cu Republica Moldova. Între timp, autorităţile de la Chişinău, sub pretextul că doresc reluarea procesului de soluţionare a conflictului transnistrean nu fac altceva decât să scurgă Uniunea Europeană şi alte părţi implicate de resurse finaciare.

În momentul în care Republica Moldova a fost recunoscută ca stat, aceasta încă nu primise calitatea de subiect de drept al sistemului de drept internaţional care trecea printr-un proces de transformare în acea perioadă. Ea nu exista ca entitate statală care să întrunească concret toate elementele unui stat (teritoriu, populaţie) nici de iure şi nici de facto, argumentează acelaşi Ivan Burgudji.

Pe data de 02 iunie politologul ucrainean, Constantin Bondarenko, citat de REGNUM, a declarat în cadrul unei mese rotunde cu denumirea „Politica externă a României: provocări şi ameninţări asupra securităţii Ucrainei” următoarele: „Pentru a-şi legitima regimul şovinist conducerea Moldovei poate să înceapă presiunea asupra Ucrainei şi Transnistriei.” În opinia lui Bondarenko în România şi Moldova au ajuns la conducere regimuri politice naţionaliste, care sunt orientate agresiv faţă de statele vecine şi care au pretenţii de restaurare a frontierelor istorice româneşti. Expansionizmul extern român este rezultatul colapsului politicii economice a conducerii acestei ţări, iar procesul de „românizare” al Moldovei, probabil face parte din actul de legitimare a regimului şovinist al Moldovei, care poate să înceapă presiuni asupra Ucrainei, folosindu-se de diaspora română şi moldovenească din Transnistria unde locuiesc ucraineni, completează expertul ucrainean, iar clarificarea disputelor cu România este singura şansă ca aceste elemente negative să fie eliminate, mai ales că aceasta este stat membru al UE şi poate pune sub semnul întrebării aspiraţiile integraţioniste europene ale Kievului.

Pe 03 iunie 2010 REGNUM titra că „Noul ataşat militar al SUA în Moldova este un „specialist pe Rusia””. Matthew Attkins, deţinător al titlului de magistru şi specialist pe Rusia, a fost prezentat pe 03 iunie 2010 ministrului moldovean al apărării, Vitalie Marinuţă.

Tot pe 03 iunie REGNUM relatează că la Tiraspol a avut loc o masă rotundă dedicată istoriei statalităţii Transnistriei cu denumirea „Statalitatea Transnistriei: istorie şi modernitate”. În cadrul acesteia participanţii au supus dezbaterii Congresul deputaţilor de toate nivelurile din Transnistria, care a avut loc acum 20 de ani şi rolul acestuia în procesul de formare a statalităţii republicii nerecunoscute.

Anatolii Kaminskii, preşedintele Sovietului Suprem al Nerecunoscutei Republici Nistrene a spus următoarele: „Este o dată importantă pentru toţi. După evenimentele din luna august 1989, când în parlamentul Moldovei limba română a fost declarată limbă de stat şi a fost stabilită politica dezvoltării ulterioare a statului – cea de unificare cu România – voi, deputaţii primei reuniuni a Congresului aţi pus bazele statalităţii noastre.” Deputaţii transnistreni au mai fost de acord că istoria şi cei care au decedat în conflictul de pe Nistru în anul 1992 în numele statalităţii statului transnistrean nu trebuie să fie uitaţi.

Tot pe 03 iunie 2010 o altă Agenţie de Presă din Rusia, INTERFAX, oferă atenţie Moldovei. Pe pagina electronică a acesteia găsim un editorial al lui Vladimir Şişlin cu titlul „Moldova – salt din criză”. Autorul scria că Alianţa pentru Integrare Europeană a luat decizia de a organiza în toamna acestui an un referendum prin care populaţia republicii să se poată pronunţa pentru alegerea directă a preşedintelui statului. Moldova are în sfârşit şansa să iasă din capcana constituţională în care s-a pomenit.

„MAE al Tranistriei: reluarea negocierilor în formatul 5+2 nu are sens”, îl citează ziarul Vzgliad pe Vladimir Iastrebciak, care a declarat în cadrul unui briefing, care a avut loc la Tiraspol pe 01 iunie 2010, că posibilitatea de a relua consultările oficiale în formatul 5+2 este nereală în viitorul apropiat. Iastrebciak a mai adăugat că aceste consultaţii nu vor fi reluate doar pentru a face pe plac autorităţilor moldovene, care doresc un singur lucru – să-şi demonstreze eficienţa în comparaţie cu fosta guvernare comunistă. Pe de altă parte un eventual succes ar încununa şefia OSCE a Kazahstanului, iar acest lucru nu are sens.

Pentru ROmanian News Online a semnat Angela Grămadă

În gura ruşilor II

Pe 17 mai 2010 la Kiev a fost semnată de către preşedintelere rus, Dmitrii Medvedev, şi preşedintele ucrainean, Victor Ianukovici, o Declaraţie cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. Conţinutul acestui document a readus Republica Moldova şi problema ei teritorială în vizorul presei ruse.

Preluat de CURAJ.NET.

Pe 19 mai 2010 pagina web a postului de radio „Ecoul Moscovei” titra „În urma unor înţelegeri secrete dintre Dmitrii Medvedev şi Victor Ianukovici, nerecunoscuta republică nistreană moldovenească ar putea intra în componenţa Ucrainei”, iar Moldova va reveni în sfera de influenţă rusă. Această opinie îi aparţine şefului Comitetului pentru afaceri externe al Radei, Oleg Bilorus.

Tot pe pagina electronică a postului „Ecoul Moscovei” vom găsi pe 20 mai 2010 o altă ştire cu referire la recunoaşterea independenţei Transnistriei, din care aflăm că reprezentanţi ai societăţii civile din Transnistria au trimis o scrisoare oficială pe numele preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei. Prin această scrisoare membrii organizaţiei obşteşti „Uniunea apărătorilor Transnistriei” cer recunoaşterea Transnsitriei ca stat independent, argumentând în felul următor poziţia lor „Transnistrenii nu au locuit şi nici nu şi-au dorit să locuiască în componenţa Republicii Moldova după destrămarea RSSM.” Autorii documentului sunt convinşi că mai devreme sau mai târziu Moldova va intra în componenţa României, iar Transnistria doreşte să devină un stat independent.

Pe acelaşi portal aflăm pe 22 mai că termenul de înregistrare a cetăţenilor moldoveni aflaţi pe teritoriul Federaţiei Ruse va fi prelungit în viitorul apropiat de la 3 la 30 de zile. Această înţelegere a fost atinsă în cadrul vizitei efectuate de premierul Vlad Filat la Moscova de săptămâna trecută.

Pe pagina electronică a portalului de ştiri INOSMI vom găsi articolul semnat de David J. Kramer pentru The Washington Post cu tiltul „SUA abandonează vecinii Rusiei”, publicat pe 17 mai 2010. În acesta David J. Kramer acuză administraţia Obama că a pus pe primul plan confortul Rusiei în detrimentul propriilor interese, lăsând aceste state din regiunea apropiată Federaţiei Ruse la voia întâmplării. Autorul pledează pentru scoaterea armatelor ruseşti de pe teritoriul Georgiei şi Moldovei, iar acest lucru trebuie să devină condiţie obligatorie în procesul de finalizare a negocierilor cu privire la START II. Anterior administraţia Oabama a declarat că nu va recunoaşte sfera de influenţă a Federaţiei Ruse, însă scoaterea de pe ordinea de zi a condiţionării ratificării START II în Congresul SUA a obligativităţii retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul Georgiei vorbeşte despre contrariu.

Tot INOSMI, cu referinţă la portalul pro-rus din Republica Moldova AVA.MD scrie pe 18 mai 2010 că în Moldova haosul naşte o stare revoluţionară, din cauza îndepărtării poporului de către conducerea statului, iar acest lucru nu este altceva decât înfăptuirea primilor paşi către un regim autocrat şi pierderea legitimităţii conducerii actuale. Cauza acestui proces, conform INOSMI, o constituie criza politică şi refuzul de a accepta recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la revizuirea Constituţiei Republicii Moldova. Ghimpu doreşte să amăgească Europa, citează INOSMI portalul moldovenesc AVA.MD, dar oficialii UE sunt receptivi la tot ceea ce se întâmplă în Moldova şi nu vor permite ca acest lucru să se întâmple.

Aceeaşi INOSMI, cu referire la varianta rusă a publicaţiei Moldova Suverană, mai relatează pe 21 mai 2010 că Autorităţile de la Chişinău au început să vorbească limba anulor `90. Moldova va primi tratamentul de care nu are nevoie, susţine Moldova Suverană, în contextul vizitei efectuate anterior la Chişinău de către reprezentanţii FMI şi UE, care au apreciat cu o notă mare activitatea guvernului Filat. Reprezentanţii instituţiilor financiare au declarat că sunt mulţumiţi de rezultatele economice înregistrate de Moldova în acest an. Indicatorii economici sunt în creştere, iar conducerea de la Chişinău efectuează reforme importante. Toatea aceste procese sunt catalogate de Moldova Suverană drept minciuni monstruoase, pe care le poate egala doar minciunile din perioada guvernării Gaidar-Ciubais în Federaţia Rusă, iar Moldova se transformă într-o a doua Grecie.

Pe 21 mai 2010 INOSMI va cita Europa Liberă într-un alt articol cu titlul „Kremlinul măreşte presiunea asupra Transnistriei cu ajutorul Kievului”, semnat de Gregory Feifer. Autorul scrie că după cinci ani de despărţire Rusia şi Ucraina şi-au organizat o lună de miere, notând că cei doi preşedinţi s-au întâlnit deja de şapte ori în mai puţin de trei luni de zile. Îmbunătăţirea raporturilor bilaterale ruso-ucrainene va avea drept efect aducerea Republicii Moldova în sfera de influenţă a Kremlinului. Autorul spune că este pentru prima dată când autorităţile de la Moscova vorbesc despre Republica Moldova şi Transnistria ca despre două entităţi cu statuturi diferite, ceea ce poate confirma ideea că în viitorul apropiat această regiune separatistă va fi recunoscută ca subiect de drept internaţional. Semnarea declaraţiei cu privire la Transnistria pe 17 mai 2010 reprezintă o demonstraţie de forţă din partea Rusiei.

Din varianta online a ziarului Izvestia aflăm că veteranul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, partizanul Vasilii Kononov a pierdut procesul împotriva Letoniei la Strasbourg. Curtea de Apel a CEDO a dat dreptate în acest dosar conducerii Letoniei, care îl învinuia pe fostul conducător al unei unităţi de gherilă a partizanilor Kononov de genocid pe teritoriul republicii. Din cei 17 judecători care alcătuiau completul de judecată, 14 au susţinut Riga. Doar judecătorii din Moldova, Muntenegru şi preşedintele Curţii Europene au pledat pentru susţinerea nevinovăţiei lui Kononov.

Pe 19 mai 2010 tot din ziarul Izvestia aflăm că Ucraina respinge orice acord secret cu privire la Transnistria, iar declaraţia reprezentantului opoziţiei, Oleg Belorus, este catalogată de către conducerea de la Kiev drept o provocare. Kievul nu a negociat cu Moscova încorporarea teritoriului Transnistriei în componenţa Ucrainei. „Blocul Iuliei Timoşenko nu doreşte să recunoască că acţiunile de politică externă ale actualei conduceri sunt un real succes”, susţine Hanna Herman, şefa administraţiei prezidenţiale ucrainene.

„Parlamentul Moldovei va fi dizolvat după ce rezultatele activităţii comisiei de studiere a crimelor regimului comunist vor fi făcute publice”, titreauă aceeaşi Izvestia pe 24 mai 2010. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a declarat într-un interviu că va semna ordinul de dizolvare a parlamentului actual numai după ce vor fi prezentate rezultatele Comisiei Cojocaru. Ca răspuns, partidul aflat în opoziţie, a învinuit actuala conducere de urmărirea unui singur scop prin crearea acestei comisii: interzicerea partidului comunist şi a simbolicii acestuia. Anterior, ex-preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a făcut o declaraţie prin care atenţiona ambasadorii statelor europene, a Federaţiei Ruse, Ucrainei şi SUA despre faptul că actuala guvernare este una antidemocratică şi antieuropeană. Situaţia din Moldova rămâne a fi instabilă, concluzionează Izvestia.

Şi publicaţia Korrespondent a acordat spaţiu evenimentelor de la Chişinău. Pe 21 mai 2010 aceasta cita un comunicat de presă al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse prin care se încearcă infirmarea opiniei generale prin care Moscova ar atenta la integritatea teritorială a Republicii Moldova. Oficialii de la Moscova confirmă interesul pentru restabilirea integrităţii teritoriale a Moldovei şi întărirea suveranităţii ei. MAE-ul rus ne asigură că Declaraţia ruso-ucraineană nu va depăşi cadrul actual al negocierilor şi va milita şi în continuare pentru soluţionarea conflictului exclusiv pe cale paşnică şi fără să prejudicieze nicicum părţile implicate.

Pe 24 mai 2010 Agenţia de Ştiri REGNUM scria că în cadrul vizitei sale efectuată pe 21 mai curent la Moscova Vlad Filat nu a observat entuziasm din partea premierului Vladimir Putin pentru retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Tot aici REGNUM mai adaugă cu referire la un interviu acordat pentru Europa Liberă de către premierul moldovean Vlad Filat, că statul Kazahstan, ca deţinător al preşedinţiei în exerciţiu a OSCE, ar trebui să dea dinamism procesului de negociere a conflictului transnistrean. Filat a mai adăugat că rezolvarea acestei probleme nu se poate limita doar la dialogul ruso-moldovenesc, pentru că implică mult mai mulţi actori importanţi.

Tot de pe REGNUM aflăm că OSCE se solidarizează cu textul declaraţiei ruso-ucrainene cu privire la Transnistria. Procesul de negociere în formatul 5+2 a fost reluat în cadrul summit-ului OSCE care are loc la Astana începând cu data de 24 mai 2010. Kanat Saudabaev, ministrul de externe kazah, care este şi preşedintele în exerciţiu al OSCE, a catalogat declaraţia ruso-ucraineană ca fiind un element pozitiv, care va contribui la soluţionarea conflictului, deoarece ea menţine toate deciziile luate anterior în formatul 5+2 şi pledează pentru echitatea rezolvării conflictului pentru toate părţile implicate.

Pentru Romanian News Online a semnat Angela Gramada

În gura ruşilor I

Saptămâna trecută Republica Moldova a fost foarte prezentă în ştirile din publicaţiile online ruseşti. De vină este poziţia duală a autorităţilor de la Chişinău faţă de aniversarea celor 65 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Polemica pe marginea acestui subiect nu a încetat nici în această săptămână.

Publicat de STIRI.ROMANISM.NET, preluat de CURAJ.NET.

Începem această primă ediţie cu un interviu acordat de deputatul fracţiuni Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, pentru postul de radio rus Ecoul Moscovei.

Deputatul Marian Lupu este de părere că este un lucru normal ca în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană să existe opinii divergente în ceea ce priveste participarea sau neparticiparea soldaţilor moldoveni la parada militară de la Moscova. Aceastea au avut drept finalitate discuţii aprinse pe marginea subiectului. AIE nu a avut o opinie unică. Revenind, însă, la poziţia Partidului Democrat din Moldova liderul fracţiunii parlamentare a menţionat că membrii acesteia au pledat pentru participarea soldaţilor moldoveni la manifestatiile dedicate evenimentului, deoarece invitaţia lansata de autorităţile ruse a fost un semn de respect şi de încredere faţă de Republica Moldova, dar şi faţă de aportul şi contribuţia adusă de moldoveni în Marele Război pentru Apărarea Patriei.

Întrebat ce crede despre atitudinea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, faţă de acest subiect, Marian Lupu a declarat că aceasta reflectă principii şi convingeri interne din cadrul Partidului Liberal. Familia Ghimpu a luptat de-a lungul existenţei sale împotriva totalitarismului. În acest context, liderul PDM este de părere că istoria nu trebuie transformată în politică orientată spre trecutul care înseamnă şi foamea din anul 1946, dar şi deportări.

În ceea ce priveşte procesul de reglementare a diferendului transnistrean, Marian Lupu a declarat că Moldova a greşit în anul 2003 şi nu a negociat corect atunci când i-a fost propusă semnarea Memorandumului Kozak, ceea ce a dus la înrăutăţirea relaţiilor bilaterale dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă pentru o perioadă de şapte ani.

La finele interviului Marian Lupu a mai adăugat că Republica Moldova nu este un proiect temporar şi nici un stat temporar – aceasta fiind şi poziţia Partidului Democrat din Moldova.

Varianta online a ziarului rus Kommersant scria pe 11 mai 2010 că fostul preşedinte al Republicii Moldova cheamă conducerea actuală a statului să dizolve Parlamentul şi să stabilească data alegerilor anticipate. În caz contrar, dacă Alianţa aflată la guvernare va depăşi data de 16 iunie 2010 – termenul limită legal de dizolvare a organului legislativ -, atunci PCRM va organiza proteste în masă. Totuşi, partidul aflat în opoziţie este gata să poarte un dialog cu membrii AIE, dar nu va accepta propunerile acestora pentru modificarea articolului 78 al Constituţiei Republicii Moldova.

În acelaşi articol vom găsi şi opinia lui Kiril Tanaev, directorul Fondului pentru o Politică Eficientă. Acesta este de părere că AIE trece printr-o perioadă grea şi asta deoarece nu a reuşit să se apropie destul de mult de UE, iar aliatul de bază – România – trece şi ea printr-o criză economică destul de acută. Tot Kiril Tanaev pune sub semnul intrebarii posibilitatea ca PL si AMN să depăşească pragul minim electoral, de aici rezultă că Voronin, atunci când invocă dialogul politic, este evident că se adresează lui Vlad Filat şi Marian Lupu.

Despre criza politică de la Chişinău relatează şi postul de radio Vocea Rusiei. Într-un interviu acordat de acelaşi Vladimir Voronin aflăm că AIE subminează dezvoltarea democraţiei în Moldova doar pentru a se menţine la conducerea statului. Propunerile înaintate de PCRM membrilor AIE nu constituie un ultimatum, ci o variantă de compromis pe care ultimii refuză să o accepte. Partidul Comunist pledează pentru alegerea preşedintelui statului de către parlament. Republica parlamentară este cea mai corectă şi cea mai democratică formă de conducere a statului, a mai adăugat V. Voronin.

Tot din varianta electronică a Vocei Rusiei, mai exact pe 12 mai 2010, aflăm că Marian Lupu susţine că viitorul Moldovei stă în mânile AIE. Acesta a mai adăugat că membrii Alianţei aflate la guvernare tratează cu scepticism propunerile venite din partea PCRM, deoarece liderii acestui partid nu au dat dovadă de consecvenţă în trecut şi nu şi-au respectat promisiunile. Voronin susţine ideea unui dialog, dar de fapt sugrumă singur posibilitatea de a purta unul. În ceea ce priveşte modalitatea de alegere a preşedintelui statului PDM consideră că acesta este un drept al cetăţenilor R. Moldova. Dacă posibilitatea de a organiza un referendum va eşua, atunci cel mai probabil Republica Moldova îşi va aştepta cetăţenii la vot în toamna anului 2010, a mai adăugat Marian Lupu.

În aceeaşi zi Vladimir Voronin a declarat pentru acelaşi post de radio că şi-ar dori ca alegerile anticipate să aibă loc în luna octombrie 2010. Totodată el a menţionat că una din condiţiile de bază pe care le-a impus AIE este dizolvarea Comisiei de cercetare a crimelor comunismului, care elaborează un plan de scoatere în ilegalitate a Partidului Comunist.

Tot de pe pagina web a postului de radio Vocea Rusiei aflăm că preşedintele interimar al Republicii Moldova a trimis pe 11 mai 2010 o scrisoare adresată lui Dmitrii Medvedev în care exprima condoleanţe în legătură cu tragedia de la mina „Raspadskaya”.

Agenţia de presă RIA Novosti l-a citat pe fostul preşedinte al R. Moldova pe 11 mai 2010, susţinând că Moldova se confruntă cu o criză a puterii. De această dată Vladimir Voronin a declarat că este mulţumit de faptul că AIE devine tot mai pragmatică în privinţa modificării Constituţiei. AIE este în căutarea unor contacte cu PCRM, ceea ce este un semn bun, a mai adăugat Voronin.

Aceeaşi agenţie de presă RIA Novosti titrează că „în Moldova guvernarea schimbă legislaţia în interese proprii”. Astfel, prin modificările aduse codului electoral la viitoarele alegeri parlamentare partidele vor putea forma blocuri, iar pragul minim pentru ca acestea să intre în viitorul Parlament este de 6%. Aceste modificări nu sunt altceva decât un şiretlic la care au recurs membrii AIE, deoarece ştiu că cetăţenii cu drept de vot aflaţi în afara frontierelor statului nu vor putea vota din cauza că se află în ilegalitate pe teritoriul acestora. Astfel ei vor fi obligaţi să se înscrie în liste suplimentare, afirmă juristul Sergiu Sârbu. Listele suplimentare sunt foarte uşor de falsificat. Deoarece numărul concret al cetăţenilor moldoveni aflaţi în ilegalitate pe teritoriul altor state nu este uşor de verificat, există o mare probabilitate ca aceştia să voteze de mai multe ori.

Agenţia de presă REGNUM s-a referit şi ea la situaţia din Moldova pe 12 mai 2010, susţinând că „Moldova este condusă de români”, iar candidatura lui Marian Lupu pentru postul de preşedinte al Republicii Moldova nu este cea mai potrivită pentru Bucureşti, deoarece acesta şi-a făcut studiile la Moscova. În acelaşi articol mai aflăm că în Moldova pentru prima dată în 20 de ani la conducerea statului se află forţe politice pro-române, printre aceştia regăsindu-se nu doar Mihai Ghimpu, dar şi Vlad Filat. O asemenea situaţie este foarte propice pentru Bucureşti pentru a restabili legătura cu acest teritoriu pe care a pierdut-o pe 28 iunie 1940.

În ziua următoare, aceeaşi REGNUM titra că preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, nu face altceva decât să tulbure apele politice de la Chişinău prin atitudinea sa faţă de participarea la manifestaţiile dedicate zilei Victoriei organizate la Moscova pe 09 mai curent, iar AIE din cvartet s-a reorganizat în formula „3+1”. Tot aici aflăm că dacă Moldova ar fi intrat în componenţa României acest lucru ar echivala cu ocupaţie cu toate implicaţiile acestui concept. În anul 1918 România a ocupat în mod abuziv teritoriul Basarabiei, iar armata sovietică i-a redat libertatea la 1940. Până la ocuparea de către România, acest teritoriu nu a fost niciodată în componenţa statului vecin, care a apărut pe harta politică în rezultatul deciziilor Congresului de la Berlin abia în anul 1878, susţine REGNUM. În cei 22 de ani de ocupaţie română pe teritoriul Basarabiei nu a fost construită nicio clădire, nu a fost deschisă nicio şcoală şi nu s-a făcut nici un km de drum, moldovenii erau trataţi ca sclavi şi nu aveau accesul în Chişinău, iar obiectele de valoare erau scoase de pe teritoriul Basarabiei şi duse în România. Cuvintele „România” şi „român” au devenit sinonime cu „duşman” şi respectiv „ocupant”, completează REGNUM, citând un senator român al timpului al cărui nume nu îl dă publicităţii.

Pe 14 mai 2010, REGNUM oferă din nou spaţiu subiectului Moldova. De această dată în gura ruşilor au intrat bulgarii, care se tem din ce în ce mai mult de procesul de românizare forţată, impus de actuala conducere. Din aceste considerente populaţia de origine etnică bulgară se gândeşte la posibilitatea de a intra în componenţa Găgăuziei.

Tot aici aflăm că la Comrat se discută despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Găgăuzii nu sunt de acord cu acest proces. „Nu demult am ieşit din componenţa unei Uniunii pentru ca să aderăm la o alta, mai ales că ultima se confruntă cu probleme economice grave”, este citat Dmitrii Kalak, redactor şef al ziarului local „Ekonomiceskoe obozrenie”.

Şi publicaţia Nezavisimaya Gazeta a alocat spaţiu Republicii Moldova în această săptămână. Pe 13 mai 2010 aceasta titra că „Medvedev şi Ianukovici vor deschide Transnistria”, iar acest lucru pune pe gânduri conducerea de la Chişinău. Tiraspolul speră astfel să obţină şi sprijinul Kievului în pledoaria sa pentru independenţă. Anterior liderul rus, Dmitrii Medvedev i-a promis lui Igor Smirnov că Rusia va oferi protecţie cetăţenilor săi care deţin paşapoarte ruseşti şi se află pe acest teritoriu. Declaraţia comună a celor doi lideri, Victor Ianukovici şi Dmitrii Medvedev, va conţine un punct special cu referire la acţiunile unilaterale pe care Chişinăul doreşte să le întreprindă pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Purtătorul de cuvânt al MAE-ului rus s-a referit aici la iniţiativa lui Mihai Ghimpu de a invita România să se alăture negocierilor de rezolvare a conflictului. La Tiraspol această acţiune a fost catalogată drept o provocare.

Tot din Nezavisimaya Gazeta aflăm că Moscova este îngrijorată din cauza Parteneriatului Estic. Pentru prima dată, în cadrul forumului economic al statelor CSI şi Europei de Est, care a avut loc la finele lunii aprilie 2010 la Viena, liderii de la Kremlin au propus crearea unei zone economice de liber schimb care să se întindă de la Oceanul Atlantic până în Pacific, scopul final al proiectului fiind integrarea UE şi a CSI într-un spaţiu eurasiatic unic.

Pe 14 mai 2010 ziarul Kommersant s-a referit din nou la Moldova. Într-un interviu acordat acestuia de către ministrul de externe al Ucrainei, Constantin Grişcenko, a declarat că relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina întâmpină dificultăţi, care pot fi rezolvate doar prin invocarea principiilor europene. Ministrul ucrainean a mai anunţat că Ucraina nu va mai ceda nicio parte din teritoriul său. Insula Maikan nu este o excepţie. În ceea ce priveşte rezolvarea problemei transnistrene, Ucraina va pleda şi în continuare în favoarea menţinerii formatului de negociere „5+2”, a mai precizat Grişcenko.

Pentru Romanian News Online a semnat Angela Gramada