Cărţile şi un târg crizat...

În fiecare an, în luna noiembrie, îmi fac timp să ajung la târgul de carte „Gaudeamus”. Nu prea fac excepţii şi derogări de la acest obicei: este obligatorie vizitarea lui. Au existat ani în care am fost şi două zile la rând, deoarece nu reuşeam să văd tot ce mă interesa. De această dată am rămas, însă, dezamăgită... . În trei ore am făcut turul târgului, iar pe la unele edituri am trecut chiar şi de două ori, în speranţa că mi-a scăpat, totuşi, ceva... . Am văzut un târg sărac în idei, chiar crizat, aş putea să completez, ca să înţelegeţi dezamăgirea pe care am trait-o astăzi la Romexpo.












La intrare editura „Humanitas” întâmpina vizitatorii cu o maximă scrisă cu litere mari: „Ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit!” Frumos, nu? Frumos! Dar mai bine să vedem ce impresii am cules de prin „Târg”.Am ajuns pe la ora 16.00, nu era chiar târziu, dar forfoteala din alţi ani avea prezenţă redusă. Nu aveai de cine să te loveşti, nu aveai la cine să te uiţi urât, iar la intervale de timp egale, un bătrânel, care stătea pe treptele de la intrarea principală, suna într-un corn, ca să mai trezească lumea din adormirea şi toropeala provocată de căldura din interior.











Herta Muller, deţinătoarea premiului Nobel pentru literatură din acest an, se vinde la un preţ mai mic decât Vasile Ernu, care încă se laudă că este "Născut în URSS". Coelho m-a uimit: ori se mai vinde, ori a rămas pe stocuri din anii precedenţi. Am văzut şi "Zahir" lansat cu surle şi trâmbiţe prin 2006, dar şi alte titluri ale aceluiaşi autor. George Orwell, de asemenea, a fost prezent. Recunosc: nu am citit cartea expusă la târg, dar fac eu rost de ea. Revin la Herta Muller, poftiţi de comparaţi ... preţurile:












Ruşii se vând mai scump în România, decât scriitorii români. De ce oare? Geniile pot fi comparate? Cine sunt cei care îndrăznesc să le pună preţuri?

Dacă tot am început să licităm geniile României, pot să vă spun că cel mai scump este Neagu Djuvara. Opera lui ajunge la aproximativ 200 RON per volum. Mândri de România? Staţi puţin: Andreea Marin face aproape 50% din Djuvara: 85 RON. Cum de Crin Antonescu a putut să-l schimbe pe cel mai scump român pe Tudor Chirilă? Şi azi mă mai întreb..., dar nu este neapărat să găsesc şi un răspuns potrivit... .Observaţi personajul central? Aham: el este! Mircea Geoană! În timp ce încercam să ajung la raftul de sus, unde au fost urcate cărţile de ştiinţe politice, parcă intenţionat ascunse de ochii lumii, un operator mai aiurit îmi tot băga camera de filmat în nas. Când au văzut o mână întinzându-se către "Lexus şi măslinul", iar o voce spunând că a citit această carte şi chiar este bună mi-am îndreptat privirea spre stânga şi l-am văzut: el în stânga mea, eu în dreapta lui, iar Doamna Geoană în spatele nostru. Mde... .

Spuneam mai sus că sunt dezamăgită... . Această dezamăgire are mai multe raţionamente: în continuare se poartă: sexul, francmasoneria şi dietele; bolnavii de putere şi perverşii... .










Prea puţine cărţi de specialitate... . Prea multe cărţi care te învaţă să trăieşti corect şi după şabloane... .

Prea multă criză economică, prea puţine vieţi trăite... .

5 comentarii:

Micael spunea...

E bine totusi ca mai citesti carti,ca eu cateodata ma minunez cum de mai stiu sa scriu,ca de citit n-am mai citit o carte de vreo 2 ani si nici pe vremea aceea nu ma omoram cu cititul ! :-)

Angy spunea...

Mda, Micael, atunci cum de scrii? Doar cel care citeste tot ce-i cade in mana va sti sa si scrie... ;)

Micael spunea...

Angy,sincer sa fiu ma asteptam la un astfel de raspuns incurajator in ale "artelor" pentru mine,incat am scris deja pe blogul meu o noua cugetare ce suna asa :
Prost sa fii,cuvinte sa stii,ca restul e spontaneietate si inspiratie ! Iaca asa vreau eu sa ajung sa scriu o carte ! :-))

Angy spunea...

Mult succes!!!

Eu am avut 3 incercari de a scrie carti... toate au ajuns in foc, dar m-au ajutat mult la stilistica... :D

Napocel spunea...

Societatea de consum veroasă a ajuns și-n lumea cărților... din păcate.