De unde a luat Rusia 4 mln. de locuitori în plus? Crimeea i-a dat doar 1,9 mln. ...

trieste-vegetarian.blogspot.com

Ziua de ieri a început cu următoarea știre: o mină (de tip fougasse, din franceză) aruncată din partea Ucrainei a explodat într-o casă de locuit pe teritoriul Rusiei. În rezultat mai multe persoane au fost rănite, iar una a decedat. Ironia face ca localitatea în care această mină a explodat să se numească Donețk, regiunea Rostov pe Don.

Prima reacție la această știre: americanii fac tot posibilul ca să-i provoace pe ruși să folosească armata terestră.

Săptămâna trecută a trecut sub același semn al războiului informațional. A fost duelul televiziunilor. Cine pe cine a blocat și mai ales cum au îndrăznit moldovenii să blocheze transmisiunea postului de televiziune Russia 24 pe teritoriul republicii???  

Luni, 07 iunie 2014, presa ucraineană anunța că Ucraina își controlează toată frontiera estică. Lavrov era întâmpinat cu huiduieli și cântece despre Putin în Sofia. Dar despre asta rușii au uitat să menționeze, promovând doar partea în care:

”... In Sofia Sergey Lavrov spoke at a scientific conference "Bulgaria-Russia. 135 years of diplomatic relations: Past, Present and Future ", and then met with compatriots. Russian FM also visited the parish of the Russian Orthodox Church... .”

Săptămâna începea bine, mai ales după ce orașul Slaviansk fusese eliberat.

Chiar și așa, devine evident că ceva, totuși, trebuie să se întâmple, că doar nu poți să lași două republici autoproclamate, nerecunoscute, separatiste, teroriste fără susținere. Este nevoie de provocări sau manevre prin care să le poți face transfuzii de provizii și muniții. Și aici soluția ar fi știrea cu care s-a încheiat săptămâna: Ucraina încearcă să provoace Rusia să implice trupele terestre.

Pe de altă parte, chiar dacă rușii susțin în continuare anexarea Crimeei, ei încep să-și pună tot mai multe întrebări de genul: cât de util este acest război, care sunt consecințele, ce prejudicii aduce imaginii țării susținerea oferită teroriștilor, de ce mor subit angajați ai serviciilor secrete sau militari care oficial sunt în concedii? Dar atunci când chiar liderul, Vladimir Putin, apreciază talentul propagandistic al lui Joseph Goebbels, decizi pentru sine că nu mai are niciun rost să cauți răspuns la întrebările pe care și le pun rușii.

Decizia, însă, o iei în minoritate pentru că realizezi că încă mulți internauți români se documentează despre evenimentele din Ucraina din publicații precum Vocea Rusiei. E ușor, accesibil, e în română, cu multe poze, colorat, și dacă mai pui că alții gândesc pentru tine și nu mai este nevoie să depui efort suplimentar ca să gândești ce ai citit, atunci e și mai bine. În plus, dacă nu te cunoștea nimeni până atunci, bagi câteva comentarii la știrile despre cât de rău este să trăiești în România și brusc devii expert pentru această publicație. Și te publică. Pentru că tu ești vocea României. Că doar nu o să-l contrazică rusul pe român despre ceea ce se întâmplă la București? Și uite așa persoane care nu vorbesc rusa, care nu vorbesc ucraineana, cărora nu li se acordă atenție în propria țară brusc devin experți în criza ucraineană și afaceri regionale. Orgoliile sunt mângâiate.

Cine spunea că România are nevoie urgentă de o generație nouă de experți în relațiile internaționale avea, are și va avea mare dreptate. Percepția despre spațiul ex-sovietic, despre realitățile și problemele cu care se confruntă acesta este atât de firavă, încât este greu de înțeles cum de încă mai suntem de partea celor drepți în această criză ucraineană? Gândim acest spațiu primitiv și în consecință acționăm primitiv.

Pe 09 iunie 2014 presa de la Chișinău începuse să bombardeze insistent publicul cu știri despre economia Transnistriei. Banii ruși și neruși din bugetul nerecunoscutei republici nistrene s-au cam terminat. Lui Șevciuk i s-ar pregăti înlocuirea. Știrea era confirmată chiar de Moscova. Publicația rusească Nezavisimaia Gazeta scria mai devreme cu o zi că pușculița are o gaură, nu neapărat invizibilă. Creditorul nu mai era atât de darnic. Salariile bugetarilor au scăzut, dar nu și al celor de rang înalt. Ștanski vacanța nu o va rata, nu vă faceți griji.

În aceeași zi Revista 22 preia un articol semnat de Vitalie Ciobanu pentru Europa Liberă de la Chișinău despre războiul informațional ruso-moldovenesc. Din păcate, articolul are doar 570 de vizualizări în România. Prea puțin ca să combați Vocea Rusiei prin argumente. Publicul român se cere a fi educat și despre Ucraina, dar încă și despre Republica Moldova. Urgent.

Știrile despre Tiraspol inundă și spre seară presa din Republica Moldova. Evgheni Șevciuk se presupune că ar fi grav bolnav. În acest context, este și mai necesar a i se pregăti înlocuirea.

Reacția Parlamentului de la Chișinău? Dezbateri și adoptarea unei declarații privind situația din Transnistria. Atât. În rest, Dumnezeu le-o organiza el cum știe mai bine.

Săptămâna s-a încheiat cu această postare pe rețelele de socializare a președintelui ucrainean, Petro Poroșenko:

Президенту України щойно доповіли зі штабу АТО, що українські військові з боями дійшли до Луганського аеропорту.

Слава Україні!

Nu mă pricep la războaie, dar războiul deschis, proclamat, ”asumat” (că tot e la modă) a fost foarte și foarte aproape de noi. Unii își creează oportunități să fie provocați, intenționat. Alții pur și simplu negociază interese, energetice mai ales, într-o manieră orgoliasă. Între timp, în Ucraina valul de repulsie pentru mașinăria politică (anume politică) europeană crește. Și tare mă tem că rezultatul ar putea fi unul neașteptat și anume ucrainenii să le dea europenilor din gașca Merkel-Hollande, cu extensie Medvedciuk, o lecție de principii și valori europene... . Eu nu cred că liderii europeni sunt impotenți. Mai degrabă ei contribuie la crearea unei asemenea impresii generale. Se ascund după interese naționale, după mecanisme complicate de luare a deciziilor ca să-și negocieze parteneriate separate. Dar problema e că folosesc aceleași instrumente ca și Gazpromul: negocierile bilaterale. Și nu există astfel șanse să constrângi Kremlinul să se răzgândească să nu mai chinuie Ucraina și să nu mai gâtuie sistemul de norme internaționale, când practic susții metoda, instrumentul și mijloacele de acțiune. Într-adevăr, Rusia este mai utilă în cadrul sistemului decât în afara acestuia. Dar când îi dai motive să supraviețuiască în afara sistemului sau contribui la crearea unui sistem paralel, atunci șansele ca această criză să fie soluționată în timpul cel mai apropiat se minimizează. Sisteme paralele, standarde duble, drept internațional public aplicat selectiv, interese naționale superioare altor interese naționale... și rezultatul nu poate fi decât unul: zgâlțâială politică la nivel global și urgenta necesitate de reevaluare a fundamentului pe care s-a construit această stabilitate aparentă.

Despre cum l-au ucis moldovenii pe Dodon puteți să aflați AICI. Alt link unde Primakov recunoaște că mașinăria propagandistică rusească a cam luat-o razna, puteți găsi AICI.

PS 1: R.I.P. Valeria Novodvorskaya... .

PS 2: Îmi pare rău că ucrainenii au considerat că Deșcița le e mai util în Varșovia decât la Chișinău.

PS 3: Institutul Gaidar a publicat raportul lunii iunie 2014 despre situația economică a Federației Ruse. Concluzii: elefantul nu e tocmai roz. Polemicile despre ”de unde luăm bani pentru Crimeea sau alte enclave?” devin tot mai actuale. Naționalizarea fondurilor de pensii de stat ar putea fi o soluție, susține ministrul dezvoltării economice al Federației Ruse, A. Uliukaev. Ministrul finanțelor, A. Siluanov, îl contrazice susținând că de fapt procesul poate fi numit ”confiscare de bani pentru Crimeea și Sevastopol.”