In ultimele doua saptamani tot mai multi cetateni romani au rostit fie in voce tare, fie in soapta "Basarabia - lacrima mea...", iar la 19 aprilie am auzit de la cei care poarta aceasta durere in suflet sintagma "Basarabia a inviat! Adevarat a inviat!!!"
Stiu ca o sa imi reprosati ca cei care au rostit aceste lucruri sunt oameni romantici, probabil ultimii, dar tin sa va contrazic si sa afirm ca sunt oameni adevarati, adica sunt pur si simplu oameni cum putini mai sunt... .
Epopeea twitter-ilor continua. Dar, deja continua la nivel inalt, in medii europene, internationale, unde cei care au iesit in strada la inceputul lunii aprilie la Chisinau nu au acces la masa celor mari. De fapt, nici nu au ei nevoie de asa ceva. Ei vor doar sa simta libertatea. Dar ea, libertatea - mult ravnita si dorita, intarzie. La Chisinau lucrurile au redevenit mult prea repede "stabile" si "constructive" (n. a. - "constructiv" - este cel mai iubit cuvant al Domnului Voronin, care nu stiu de ce se mai crede inca presedinte in exercitiu, chiar si astazi la data de 20 aprilie 2009).
Nici un lucru nu este intamplator, precum nu este intamplator si faptul ca am lasat analiza pozitiei Romaniei fata de evenimentele din 7 -8 aprilie de la Chisinau printre ultimele. Probabil cu ea trebuia sa incep, dar intentionat am lasat-o sa se faca asteptata, exact cum s-a lasat asteptat discursul lui Traian Basescu.
Nu-i reprosez nimic Presedintelui Romaniei, dimpotriva chiar ii multumesc pentru ca a intarziat atat de mult. Aceasta asteptare a fost sanatoasa pentru insusi evenimentul de la Chisinau. O sa va explic si de ce.
Niciodata Romania nu a mai fost atat de mult acuzata de imperialism, precum s-a intamplat in timpul guvernarii comuniste de la Chisinau. Nesemnarea tratatului de baza si a tratatului de frontiera au servit drept motiv de zazanie intre doua state vecine, care au o cultura comuna si o istorie si mai comuna. Oscilarea lui Voronin intre Moscova si Bruxelles, apropierea de Rusia si departarea de Uniunea Europeana se datoreaza, exclusiv, ar afirma "presedintele in exercitiu" de la Chisinau, pozitiei ostile a Bucurestiului fata de aspiratiile europene ale statului pe care il conduce si asupra caruia se inainteaza pretentii imperialiste. Hm, eu cred ca pretentii imperialiste (monarhiste) are chiar Domnul presedinte asupra populatiei pe care a condus-o timp de opt ani de zile. Este atat de greu sa cedezi puterea cu care te-ai obisnuit pentru ca te-a facut atat de puternic.
Da! Sunt de acord! Romania este vinovata ca a tacut prea mult timp. Opt ani este o perioada lunga pentru politica si diplomatie. Bucurestiul trebuia sa reactioneze, chiar daca moldovenii se impotriveau ajutorului oferit de statul vecin in demersul lor in favoarea integrarii europene. Romania trebuia sa devina avocatul din oficiu al Moldovei si nu sa-i permita acesteia sa angajeze state precum Ungaria sau Lituania si Letonia pentru a-i deveni promotori de interese. Nu este avocat mai rau decat acela care nu-si cunoaste clientul si nu crede in nevinovatia lui in timpul judecatei. Or, eu nu cred ca avem mai multe afinitati cu maghiarii si balticii decat cu romanii. Permiteti-mi sa fiu sarcastica. Nici Ungaria si nici tarile baltice nu ne cunosc realitatea mai bine decat Romania. Este cazul sa acceptam acest lucru, chiar daca multor persoane sus puse nu le este pe plac, pentru ca ar fi impuse sa accepte evidente paradoxuri ale vietii ... .
In acest moment Romania este membra al unui for international, la care Republica Moldova abia de isi poate permite sa se gandeasca ca o sa adere candva. Nu este rau sa visezi, dar e rau sa o faci atat de mult timp si sa nu intreprinzi pasi concreti spre realizarea viselor.
Spuneam mai sus ca sunt de acord cu faptul ca oficialii romani (o parte dintre ei) au reactionat mai tarziu la evenimentele care s-au derulat la Chisinau. Inactiunile decidentilor de la Bucuresti au preintampinat multe probleme, care ar fi aparut ulterior. Spun acest lucru cu riscul de a-mi fi amendata de catre prieteni si colegi imaginea de formator de opinie, dar mai spun acest lucru in calitate de cetatean al Republicii Moldova, ceea ce este mai important decat o simpla pozitionare sociala.
O reactie dura si acuzatoare, instigatoare la divergente diplomatice inca de la 7 aprilie 2009 ar fi insemnat ca Romania sa-si semneze singura sentinta in cadrul Uniunii Europene si asta deoarece in prezent deciziile de politica externa se pot lua la Bucuresti numai in deplina concordanta cu directivele politice ale Comunitatii Europene. O declaratie de sustinere a opozitiei sau a manifestantilor ar fi oferit posibilitate Federatiei Ruse, dar si lui Voronin, sa acuze Romania de neoimperialism si amestec in treburile interne (nu ca ar fi fost scutit de asemenea acuzatii Bucurestiul in ultimele doua saptamani). Este bine ca politicienii romani nu s-au hazardat in a face declaratii si au asteptat. Dupa o prelungita adolescenta, diplomatia romaneasca s-a maturizat, a devenit mai abila, mai responsabila si, sper eu, va sti sa isi mentina mai ferm pozitia.
Revolta tinerilor de la Chisinau i-a adus Romaniei la picioare un moment propice pentru a se manifesta ca lider de opinie in spatiul adiacent Marii Negre. Daca nu se va valorifica la Bucuresti acest potential geopolitic, atunci putinele discursuri bune nu-si vor fi indeplinit rolul. Asistam la un caz istoric cand tinerii unui stat vecin ofera capital geopolitic si diplomatic altui stat pentru ca acesta sa devina lider, contrabalansand alte puteri importante ale regiunii. Prin Romania, Uniunea Europeana are acum legitimitate sa inceapa exportul de "valori democratice" in Asia Centrala, adica in intreg spatiul ex-sovietic. Rusii au banuit acest lucru si au incercat sa provoace in repetate randuri decidentii politici de la Bucuresti, ca mai apoi sa argumenteze actiuni "legale" in apararea statalitatii moldovenesti. Consecventa cu care si-a aparat demnitatea diplomatia romana au obligat intr-un final Kremlinul sa-si schimbe pozitia si sa recunoasca ca intreaga vina pentru cele intamplate la Chisinau ii apartine unei singure persoane... si acea persoana o putem gasi doar in capitala Republicii Moldova.
Pentru cele intamplate la Chisinau sunt vinovati decidentii politici din capitala Moldovei si nu cei de la Bucuresti. Nu este cazul sa invinuim de tiranie si dictatura statul vecin. Ar fi prea stupid si prea ipocrit.
Romania a fost si este vinovata in ceea ce priveste Basarabia, dar in nici intr-un caz nu a fost vinovata de cele intamplate la 7 aprilie 2009... . Si daca rusii au realizat acest lucru, de ce nu l-ati realiza si voi?
Stiu ca o sa imi reprosati ca cei care au rostit aceste lucruri sunt oameni romantici, probabil ultimii, dar tin sa va contrazic si sa afirm ca sunt oameni adevarati, adica sunt pur si simplu oameni cum putini mai sunt... .
Epopeea twitter-ilor continua. Dar, deja continua la nivel inalt, in medii europene, internationale, unde cei care au iesit in strada la inceputul lunii aprilie la Chisinau nu au acces la masa celor mari. De fapt, nici nu au ei nevoie de asa ceva. Ei vor doar sa simta libertatea. Dar ea, libertatea - mult ravnita si dorita, intarzie. La Chisinau lucrurile au redevenit mult prea repede "stabile" si "constructive" (n. a. - "constructiv" - este cel mai iubit cuvant al Domnului Voronin, care nu stiu de ce se mai crede inca presedinte in exercitiu, chiar si astazi la data de 20 aprilie 2009).
Nici un lucru nu este intamplator, precum nu este intamplator si faptul ca am lasat analiza pozitiei Romaniei fata de evenimentele din 7 -8 aprilie de la Chisinau printre ultimele. Probabil cu ea trebuia sa incep, dar intentionat am lasat-o sa se faca asteptata, exact cum s-a lasat asteptat discursul lui Traian Basescu.
Nu-i reprosez nimic Presedintelui Romaniei, dimpotriva chiar ii multumesc pentru ca a intarziat atat de mult. Aceasta asteptare a fost sanatoasa pentru insusi evenimentul de la Chisinau. O sa va explic si de ce.
Niciodata Romania nu a mai fost atat de mult acuzata de imperialism, precum s-a intamplat in timpul guvernarii comuniste de la Chisinau. Nesemnarea tratatului de baza si a tratatului de frontiera au servit drept motiv de zazanie intre doua state vecine, care au o cultura comuna si o istorie si mai comuna. Oscilarea lui Voronin intre Moscova si Bruxelles, apropierea de Rusia si departarea de Uniunea Europeana se datoreaza, exclusiv, ar afirma "presedintele in exercitiu" de la Chisinau, pozitiei ostile a Bucurestiului fata de aspiratiile europene ale statului pe care il conduce si asupra caruia se inainteaza pretentii imperialiste. Hm, eu cred ca pretentii imperialiste (monarhiste) are chiar Domnul presedinte asupra populatiei pe care a condus-o timp de opt ani de zile. Este atat de greu sa cedezi puterea cu care te-ai obisnuit pentru ca te-a facut atat de puternic.
Da! Sunt de acord! Romania este vinovata ca a tacut prea mult timp. Opt ani este o perioada lunga pentru politica si diplomatie. Bucurestiul trebuia sa reactioneze, chiar daca moldovenii se impotriveau ajutorului oferit de statul vecin in demersul lor in favoarea integrarii europene. Romania trebuia sa devina avocatul din oficiu al Moldovei si nu sa-i permita acesteia sa angajeze state precum Ungaria sau Lituania si Letonia pentru a-i deveni promotori de interese. Nu este avocat mai rau decat acela care nu-si cunoaste clientul si nu crede in nevinovatia lui in timpul judecatei. Or, eu nu cred ca avem mai multe afinitati cu maghiarii si balticii decat cu romanii. Permiteti-mi sa fiu sarcastica. Nici Ungaria si nici tarile baltice nu ne cunosc realitatea mai bine decat Romania. Este cazul sa acceptam acest lucru, chiar daca multor persoane sus puse nu le este pe plac, pentru ca ar fi impuse sa accepte evidente paradoxuri ale vietii ... .
In acest moment Romania este membra al unui for international, la care Republica Moldova abia de isi poate permite sa se gandeasca ca o sa adere candva. Nu este rau sa visezi, dar e rau sa o faci atat de mult timp si sa nu intreprinzi pasi concreti spre realizarea viselor.
Spuneam mai sus ca sunt de acord cu faptul ca oficialii romani (o parte dintre ei) au reactionat mai tarziu la evenimentele care s-au derulat la Chisinau. Inactiunile decidentilor de la Bucuresti au preintampinat multe probleme, care ar fi aparut ulterior. Spun acest lucru cu riscul de a-mi fi amendata de catre prieteni si colegi imaginea de formator de opinie, dar mai spun acest lucru in calitate de cetatean al Republicii Moldova, ceea ce este mai important decat o simpla pozitionare sociala.
O reactie dura si acuzatoare, instigatoare la divergente diplomatice inca de la 7 aprilie 2009 ar fi insemnat ca Romania sa-si semneze singura sentinta in cadrul Uniunii Europene si asta deoarece in prezent deciziile de politica externa se pot lua la Bucuresti numai in deplina concordanta cu directivele politice ale Comunitatii Europene. O declaratie de sustinere a opozitiei sau a manifestantilor ar fi oferit posibilitate Federatiei Ruse, dar si lui Voronin, sa acuze Romania de neoimperialism si amestec in treburile interne (nu ca ar fi fost scutit de asemenea acuzatii Bucurestiul in ultimele doua saptamani). Este bine ca politicienii romani nu s-au hazardat in a face declaratii si au asteptat. Dupa o prelungita adolescenta, diplomatia romaneasca s-a maturizat, a devenit mai abila, mai responsabila si, sper eu, va sti sa isi mentina mai ferm pozitia.
Revolta tinerilor de la Chisinau i-a adus Romaniei la picioare un moment propice pentru a se manifesta ca lider de opinie in spatiul adiacent Marii Negre. Daca nu se va valorifica la Bucuresti acest potential geopolitic, atunci putinele discursuri bune nu-si vor fi indeplinit rolul. Asistam la un caz istoric cand tinerii unui stat vecin ofera capital geopolitic si diplomatic altui stat pentru ca acesta sa devina lider, contrabalansand alte puteri importante ale regiunii. Prin Romania, Uniunea Europeana are acum legitimitate sa inceapa exportul de "valori democratice" in Asia Centrala, adica in intreg spatiul ex-sovietic. Rusii au banuit acest lucru si au incercat sa provoace in repetate randuri decidentii politici de la Bucuresti, ca mai apoi sa argumenteze actiuni "legale" in apararea statalitatii moldovenesti. Consecventa cu care si-a aparat demnitatea diplomatia romana au obligat intr-un final Kremlinul sa-si schimbe pozitia si sa recunoasca ca intreaga vina pentru cele intamplate la Chisinau ii apartine unei singure persoane... si acea persoana o putem gasi doar in capitala Republicii Moldova.
Pentru cele intamplate la Chisinau sunt vinovati decidentii politici din capitala Moldovei si nu cei de la Bucuresti. Nu este cazul sa invinuim de tiranie si dictatura statul vecin. Ar fi prea stupid si prea ipocrit.
Romania a fost si este vinovata in ceea ce priveste Basarabia, dar in nici intr-un caz nu a fost vinovata de cele intamplate la 7 aprilie 2009... . Si daca rusii au realizat acest lucru, de ce nu l-ati realiza si voi?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu