Cel de-al doilea Congres mondial al gagauzilor incepe maine, 18 august, la Comrat si va tine pana la 20 august. Sunt asteptati reprezentanti ai comunitatilor gagauze din Turcia, Romania, Azerbaidjan, Bulgaria, Rusia. Participantii vor discuta despre deschiderea unui centru cultural al gagauzilor din lume si vor aborda problema limbii etc.
„Dat fiind faptul ca poporul gagauz numara circa 200 mii de persoane, desfasurarea Congresului este un eveniment important pentru pastrarea etniei, va consolida relatiile economice si culturale”, mentioneaza membrii Comitetului organizatoric intr-un comunicat de presa.
Prima editie a Congresului a avut loc in 2006 (transmite Info-Prim-Neo).
Cand puterile regionale isi aduc aminte de Republica Moldova, majoritatea dintre ele se conduc de maxima latina: “Devide et impera”. Cum se face ca un stat atat de mic, precum este Moldova, a devenit un punct de atractie geopolitica al regiunii in aceasta perioada? De ce cea mai saraca tara europeana este atat de curtata? De ce etniile minoritare de pe acest teritoriu sunt atat de protejate?
In Republica Moldova drepturile minoritatilor etnice sunt mult mai respectate decat ale populatiei majoritare, care desi nu recunoaste din frica sau din inertie este, totusi, de origine romana. Problemele minoritatilor sunt foarte des invocate in campaniile electorale, iar state precum Rusia sau Turcia nu ezita sa le utilizeze pentru a-si argumenta pozitia politica, economica, financiara, sociala si culturala pe acest teritoriu. In acest context este foarte important sa studiezi fundamentul si rationamentele pe care se bazeaza tendinta unei minoritati de a-si crea un stat propriu, mai ales ca prezenta acestuia in acest spatiu este limitata la doar doua secole. Intr-un articol publicat in luna decembrie a anului 2008 pe portalul rusesc de analiza www.geopolitika.ru Ivan Burgudji, directorul Centrului Independent de Analiza Informationala si Drept din Gagauzia, face o incercare disperata de a demonstra actorilor implicati (Federatia Rusa, Ucraina, Turcia, Bulgaria, exceptand Moldova si Romania) ca crearea Republicii Bugeacului este un act de restabilire a dreptatii istorice. Ideea principala a articolului este de a-i uni pe bulgarii si gagauzii din zona intr-un singur stat.
Argumentele aduse de autor pot fi combatute cu documente oficiale, studii istorice, acte, declaratii.
Autorul,
Ivan Burgudji, isi incepe pledoaria cu urmatorele cuvinte:
1. „Teritoriul Bugeacului nu a intrat niciodata in componenta Moldovei, asa cum incearca sa ne convinga istoricii Moldovei si Romaniei. Bugeacul a fost un stat separat si se invecina cu Moldova, dar nu intra in componenta acestuia.”
- Pentru a demonstra naivitatea probelor invocate de liderii gagauzi vom incerca, la randul nostru sa aducem contraargumente (din surse deschise), inclusiv harti, declaratii, denumiri de acte oficiale.
Foto:
Moldova Noastra.
In primul rand vom incepe cu numele de Basarabia, care este atestat inca in secolul al XIV-lea si provine chiar de la Basarab I[1]. Aceeasi apartenenta la tinuturile romanesti este amintita si pe alte portaluri[2], dar deja sub domnia lui Alexandru cel Bun, care pastreaza aceasta regiune, primita in dar chiar de la Basarabi. Dupa cum se poate vedea pe harta, Bolgradul, Ismailul, Reniul, Cetatea Alba, Chilia intra in componenta Moldovei (secolul XIV, gagauzii migreaza in aceasta regiune abia dupa 1750). La cetatile de pe Dunare va renunta spre sfarsitul vietii sale domnitorul Stefan cel Mare. El le va ceda in favoarea otomanilor, astfel incat sa lase Moldova nesupusa vreunei puteri. Turcii vor tansforma regiunea in pasalac, pe care l-au numit Silistra. Tot pe timpul domniei lui Stefan cel Mare aceasta regiune a fost motiv de disputa intre Tara Romaneasca si Principatul Moldovei, ultima cautand sa-si largeasca posibilitatea de iesire la Marea Neagra prin Nistru in dreptul Cetatii Albe.
Pe portalul www.romania-rusia.info este amintit si Tratatul Diplomatic incheiat intre voievodul Gheorghe Stefan si marele Tar al Rusiei. In textul acestuia gasim urmatoarele: “toate locurile, teritoriile şi cetăţile fortificate pe care Imperiul Turcesc le-a desprins de Moldova, cuprinzând Cetatea Albă, Chilia, Tighina şi provincia Bugeacului, vor fi recucerite de Marele Ţar şi vor fi restituite pe urmă Principatului Moldovei iure hereditari (cu drept de moştenire) (N. Iorga, “Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe”, p. 240)”
In acest moment se incepe epopeea de cedare-recucerire a intregii Basarabii, in care era inclus si Bugeacul. Pana la 1812, cand Basarabia va intra in componenta Imperiului Rus, ea va fi in mod constant subiect al tratatelor de pace incheiate intre Rusia si imperiile vecine: Tratat de alianta ruso-moldovean intre Petru cel Mare si Dimitrie Cantemir, Tratatul de la Lutk, ocupatia rusa a Moldovei 1739, Pacea de la Kuciuk-Kainargi, Tratatul de la Iasi din 1792, Tratatul de la Tilsit din 1807, Pacea de la Paris din 1856, etc.
Dupa cum vedem, nu a existat un stat al Bugeacului, care sa fie format din etnici gagauzi si bulgari.
2. „La sfarsitul anilor 80, ai secolului XX, cand s-a inceput nebunia “renasterii nationale a popoarelor titulare” s-a discutat serios posibilitatea si necesitatea constituirii Republicii Bugeacului – de tip statal in care sa fie inclusi bulgarii si gagauzii, care nu se incadrau nicicum in perimetrii nationali ai Moldovei si Ucrainei”
- Intr-un alt studiu publicat de acelasi portal rus, care are drept subiect central bulgarii autorul de origine etnica bulgara,
Yanko Topalov spune: “In Basarabia din anul 1769, pe parcursul a cateva decenii, a avut loc transmutarea bulgarilor. Bulgarii se muta cu traiul in gubernia Herson, in Tiraspol, Odesa si alte locatii. Intre 1801 – 1812 in regiunea Odesa sunt stramutai mii de bulgari. In anul 1801 in Basarabia sunt aproximativ 24 de mii de bulgari.”
Daca bulgarii cunoastem cu totii de unde au fost stramutati, atunci apare intrebarea; de unde apar gagauzii?
Din sursele studiate, gasim informatii si cu privire la acest aspect: prezenta lor pe teritoriul Romaniei de astazi dateaza de aproape un mileniu. Ei erau concentrati in Dobrogea, iar apartenenta religioasa este cea ortodoxa. Incurajati de conducatorii rusi, acestia se stramuta in zona Bugeacului. Cat nu ar parea de surprinzator, la ultimul recensamant din Romania, s-a constatat ca aceasta comunitate se mai regaseste in Dobrogea, dar nu este numeroasa. De altfel, in formularul de recensamant gasim urmatoarele:
“La caracteristica etnica, o persoana se poate declara ca facand parte din etnia majoritara- romana- sau poate opta pentru una din urmatoarele variante de inregistrate: maghiara, ungara; rrom, tigan; germana, neamt; ucraineana, hutana, hutula; sarba, iugoslava, turca; tatara; slovaca, toth; evreiasca, izraelita; rusa; lipoveana; bulgara; ceha; croata; greaca, elena; poloneza; armeana; slovena; saseasca; svaba; macedoromana; aromana; secuiasca; ruteana; carasoveana; italiana; chineza; albaneza; gagauza; macedoneana - slava; ceangau; alta etnie din Uniunea Europeana (austriaca, belgiana, daneza, franceza, engleza, olandeza, portugheza, spaniola, finlandeza, suedeza, irlandeza, luxemburgheza); alta etnie din celelalte tari ale Europei (norvegiana, elvetiana, islandeza etc.); alta etnie din afara Europei (siriana, iordaniana, araba, irakiana, canadiana, americana, japoneza, somaleza, palestiniana, chiliana, australiana etc.); nedeclarata…”[3]
In urma procesarii datelor, doar 45 de respondenti au specificat faptul ca sunt gagauzi. Desi nu au date ca sa confirme acest fapt, autoritatile romane sunt sigure ca acestia constituie o comunitate mult mai numeroasa, chiar daca gagauzii din Romania nu doresc sa recunoasca apartenenta etnica. Majoritatea sunt concentrati in Dobrogea: Tulcea, Constanta.
Cauza emigrarii din Dobrogea spre Bugeac: privilegiile oferite de rusi si asuprirea otomana din cauza apartenentei la religia ortodoxa.
Oare cati gagauzi din Republica Moldova au devenit cetateni ai Romaniei? Din cei aproximativ 500000 de moldoveni care au primit cetatenie de la recunoasterea independentei Republicii Moldova se presupune ca jumatate nu ar fi de etnie romana. Atunci cand se depune dosarul de redobandire a cetateniei se cere dovada faptului ca bunicii au fost nascuti sub administratie romana si nu este necesara prezentarea unui act oficial care sa confirme si originea etnica. Doritorul poate specifica in cerere ca este etnic roman, in caz contrar autoritatile romane singure bifeaza in cereri acest lucru. Nimeni nu verifica aceste date.
Revenind insa la miscarile de constituire a statului gagauz Asociatia pentru Democratie Participativa “ADEPT” din Chisinau a facut cronologia dezvoltarii acestora.[4] Ca urmare a adoptarii legislatiei cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova ia amploare miscarea “Gagauz Halki”, care preia ideea de constiture a unui stat separat impreuna cu Transnistria. Deoarece “Gagauz Halki” devine foarte violenta la sudul Moldovei, autoritatile decid trecerea acesteia in ilegalitate.
La 27 iulie 1990 Parlamentul RSSM:
“… adoptă o Hotărîre (Nr.202-XII) cu privire la materialele Comisiei Prezidiului Suprem pentru studierea interpelărilor deputaţilor poporului din URSS şi altor adresări în vederea creării autonomiei poporaţiei găgăuze, prin care: se aprobă un aviz cu privire la materialele studiate (avizul conţine aprecieri ce nu sînt recunoscute de reprezentanţii găgăuzilor); se anulează hotărîrile şedinţelor I, II şi III ale congresului extraordinar al reprezentanţilor poporaţiei găgăuze ce ţin de formarea R.A.S.S. Găgăuze şi formarea organelor paralele ale puterii de stat, adoptate la 12 noiembrie 1989, 3 decembrie 1989 şi 22 iulie 1990; se recomandă includerea localităţilor populate compact de găgăuzi şi bulgari într-o localitate administrativ-teritorială comună… .”[5]
In continuare nu poate fi vorba despre crearea unui stat separat.
3. Dupa obtinerea independentei de catre Republica Moldova si Ucraina, adica dupa destramarea URSS, gagauzii si bulgarii, care se intelegeau perfect in limba rusa, sunt impusi in Moldova sa invete limba romana, iar in Ucraina sa studieze limba ucraineana.
- Sustinatorii ideii de statalitate gagauza fac aluzie la politica nationalista promovata de autoritatile de la Kiev, care impune studierea obligatorie a limbii ucrainene de catre toti cetatenii statului si la incercarile nereusite ale guvernarii comuniste de la Chisinau de a oficializa limba rusa. Intr-un articol publicat in anul 2003, Vitalie Catana spunea:
“… limba rusă este consacrată ca "limba de comunicare interetnică", adică drept altă limbă decât cea de stat… . Normele internaţionale şi practica statelor nu cunosc noţiunea de "limbă de comunicare interetnică". Statele pot impune obligativitatea cunoaşterii limbii oficiale pentru a facilita comunicarea cu proprii săi cetăţeni şi pentru a crea o administraţie eficientă. Impunerea, însă, a limbii unei minorităţi naţionale ca "limbă de comunicare interetnică" reprezintă o discriminare atât în privinţa persoanelor aparţinând majorităţii, cât şi a persoanelor aparţinând altor minorităţi naţionale, deoarece sunt supuse unui tratament inegal şi inferior. Or, art. 20 din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale prevede că apărarea drepturilor persoanelor aparţinând unor minorităţi naţionale trebuie să se efectueze cu respectarea drepturilor altor persoane.”[6]
In ceea ce priveste Republica Moldova etnicii gagauzi nu sunt multumiti deloc de rezultatele alegerilor din 29 iulie 2009 si le este rusine de comportamentul inadecvat al Rusiei fata de etnia lor. Conform agentiei de presa REGNUM.RU populatia de origine gagauza este de parere ca: “Ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau ar trebui sa fie legat de copacul rusinii in centrul orasului Comrat... ”[7] si asta deoarece: “... Acum doua sute de ani, daruind pamanturile Bugeacului gagauzilor, tarul rus Alexandru I a actionat inteligent, privind in viitor. Daruindu-le nu doar pamanturi, dar si scutindu-i de impozite si necesitatea satisfacerii serviciului militar, Alexandru I si-a asigurat dragostea poporului gagauz pentru doua sute de ani inainte... Asa a fost timp de doua sute de ani, pana la 29 iulie 2009. ” [8]
Foto:
WIKIPEDIA.
Daca este sa scoatem din ecuatie etnicii gagauzi si bulgari in Ucraina, atunci ar deveni clar ca in statul vecin acest tip de politica este indreptat in primul rand impotriva etnicilor rusi (a se vedea razboiul diplomatic si cel al declaratiilor dintre liderul de la Kiev si Moscova).
In Republica Moldova se apropie doua sarbatori nationale: Ziua Independentei – 27 august si Ziua Limbii – 31 august. Sa speram ca organizarea Congresului Mondial al gagauzilor in perioada 18 – 20 august, la care se va supune dezbaterii inclusiv problema limbii gagauze, nu va diminua bucuria populatiei majoritare, care tocmai a reusit sa stopeze perpetuarea unui regim dictatorial, sa serbeze aceste evenimente mult prea importante pentru istoria sa.
Va urma….
[1] http://romania-rusia.info/Basarabia.asp
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeac
[3] http://www.recensamant.ro/pagini/presa/presa1.html
[4] http://www.alegeri.md/about-gagauz-atu
[5] http://www.alegeri.md/about-gagauz-atu/
[6] http://www.contrafort.md/2003/110/656.html
[7] http://www.regnum.ru/news/1193825.html
[8] http://www.regnum.ru/news/1193825.html
PS: din cauza volumului mare al materialului acesta va fi impartit in cateva postari. Dupa ce lucrarile Congresului Mondial al Gagauzilor se vor finisa voi reveni cu detalii asupra rezultatelor acestuia, dar si cu o mica analiza a mizei geopolitice a zonei Bugeacului.