Astăzi la Stockholm s-a desfăşurat Summit-ul Uniunea Europeană – Rusia. Preşedintele rus, Dmitrii Medvedev, a declarat că este mulţumit de modul în care s-au derulat activităţile incluse pe ordinea de zi, menţionând în acelaşi timp că negocierile au avut loc într-o manieră constructivă, fără emoţii şi probleme complementare, care uneori ajutau, dar de cele mai multe ori încurcau dialogului la asemenea întruniri, notează Nezavisimaya Gazeta.
Foto: Vocea Rusiei
Articol preluat de CURAJ.NET
Summit-urile Uniunea Europeană – Federaţia Rusă sunt organizate de două ori pe an, ultimul având loc în luna mai curent în Habarovsk, oraş în Extremul Orient din Rusia. Acesta a fost plin de subiecte sensibile, precum securitatea energetică, evoluţia relaţiilor comerciale bilaterale şi crizele politice prin care trec statele din spaţiul ex-sovietic.
Federaţia Rusă face demersuri insistente pentru a fi primită la masa occidentalilor. Uneori acestea sunt impuse chiar şi prin forţă sau şantaj energetic. De această dată, însă, caracterul dialogului politic dintre oficialii ruşi şi cei europeni s-a manifestat prin calmitate. Experţii occidentali sunt de părere că acest raport domol al discuţiilor îl datorăm preocupării Bruxelles-ului pentru Ratificarea de către Cehia a Tratatului de la Lisabona, dar şi interesului de a preîntâmpina o nouă criză a gazelor naturale, care se repetă de câţiva ani în ajunul sezonului de iarnă. În această perioadă Europa înţelege prea bine că anume ea este cea care are nevoie de Rusia şi nu invers.
Pe de altă parte, preşedintele rus, Dmitrii Medvedev, a acceptat şi el caracterul domol al dialogului. Astfel, acesta continuă să scoată în evidenţă caracteristica europeană a statului său, demers început de Putin, încă în perioada primului său mandat:
“Suntem parte a Europei, iar relaţiile cu Uniunea Europeană sunt pentru noi o componentă de bază a relaţiilor noastre internaţionale,” a declarat astăzi şeful statului rus, Dmitrii Medvedev.
În anul 2002, Vladimir Putin reuşise să facă primii paşi spre atingerea acestor imperative de politică externă, atunci când a fost creat Consiliul NATO – Federaţia Rusă. Medvedev continuă politica de “occidentalizare” a Rusiei. Actualul preşedinte rus este iniţiatorul elaborării unui nou Tratat de Securitate Europeană, pe care nu ezită să-l supună discuţiei oficialilor de la Bruxelles, invocând necesitatea adoptării şi ratificării acestuia din cauza schimbărilor care au apărut în sistemul de securitate europeană.
Dmitrii Medvedev a mai declarat că este cointeresat de menţinerea dialogului dintre cei doi actori pe un ton pozitiv, chiar dacă este ultimul Summit care a fost organizat în această formulă, şi asta din cauza conţinutului Tratatului de la Lisabona, care aduce modificări în acest sens.
De altfel, pe 16 noiembrie 2009 la Bucureşti, în cadrul unei întruniri dintre mediul academic, politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile, primul secretar al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, Anatolii Akopov, confirmase interesul Rusiei nu doar de a se apropia teritorial de Uniunea Europeană, ci chiar de a se alinia acestei formaţiuni regionale: “Rusia nu este împotriva integrării statelor din spaţiul post-sovietic în UE, pentru că şi Rusia vrea în Uniunea Europeană.”
Indiferent de cine se va afla la conducerea Uniunii Europene, Rusia şi-a propus drept scop principal atingerea unui nivel de colaborare avansată cu această organizaţie internaţională. „Oricine nu s-ar afla la conducerea Uniunii Europene sau a unor instituţii separate ale acesteia, toţi aceşti domni respectabili vor înţelege importanţa dezvoltării relaţiilor dintre UE şi FR. În aceeaşi manieră, oricine nu ar fi preşedintele Federaţiei Ruse, noi realizăm ce reprezintă pentru noi europa Unită,” a mai adăugat Dmitrii Medvedev în cadrul conferinţei de presă la încheierea Summit-ului Rusia-UE de la Stockholm.
Revenind, însă, la agenda acestui Summit, trebuie să menţionăm aici, că au fost abordate probleme, precum cea a Iranului şi programul său nuclear, Pakistan şi Afganistan şi desigur stadiul negocierilor noului tratat de bază dintre Uniunea Europeană Federaţia Rusă. Actul care reglementa anterior relaţiile bilaterale dintre cei doi actori expirase în anul 2007, iar dialogul pentru negocierea unui nou document, mult mai avansat începuse abia în anul 2008. Din cauza războiului ruso-georgian, însă, a întâmpinat probleme în continuarea discuţiilor pe marginea acestuia. „Ce-i drept, lucrurile n-au ajuns încă la capitolul mecanismelor de cooperare, căci încă nu există noi structuri UE. În ce priveşte celelalte capitole, este evident un anumit progres”, sublinia ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, relatează Vocea Rusiei.
Încă de la începutul acestui Summit se cunoştea faptul că cel mai controversat subiect va rămâne, totuşi, Caucazul şi modalităţile diferite de soluţionare a conflictelor din această zonă, propuse de părţile implicate. Este greu de crezut că Rusia va face careva concesii în această privinţă, dată fiind importanţa zonei din punct de vedere al hidrocarburilor care se regăsesc aici, dar şi a poziţionării georgafice. Cu toatea acestea ambele părţi urmează strict linia propriilor interese, de aceea parteneriatul dintre Federaţia Rusă şi Bruxelles are pretenţia de a fi stabilit pe termen lung şi elaborat în manieră mult mai avansată decât precedentul. Pentru Uniunea Europeană Federaţia Rusă este al treilea cel mai mare partener economic, cu livrările ruseşti de petrol şi gaze care alcătuiesc un procent mare de exporturi ale Rusiei în Europa, transmite portalul oficial al UE.
Ruşii consideră că a sosit momentul deschiderii Uniunii Europene faţă de Rusia. O demonstraţie în acest sens ar fi simplificarea regimului de vize impus de către Bruxelles cetăţenilor ruşi, astfel încât aceştia să poată obţină mai uşor aceste documente pentru călătorii de scurtă durată pe teritoriul statelor europene. Problema cetăţenilor ruşi a fost abordată şi într-un alt context. Oficialii ruşi prezenţi la Summit au adus în discuţie modul în care sunt tratate de către autorităţile baltice persoanele de etnie rusă, invocând faptul că nu le sunt asigurate şi protejate principalele drepturi şi libertăţi, ei considerând că acestea sunt tentative de a politiza istoria, transmite NewsIn.
Vocea Rusiei relatează că o atenţie sporită a fost acordată arhitecturii securităţii energetice europene: „În această problemă trebuie să continuăm schimbul de opinii, pentru a elabora o bază calitativă în vederea colaborării energetice pe viitor, mai ales că în ultimul timp s-a ajuns la rezultate foarte bune în privinţa promovării marilor proiecte energetice. Am în vedere şi „Nord Stream” şi „South Stream”.
În condiţiile în care Uniunea Europeană se arată a fi tot mai obosită de ultimele extinderi, este foarte greu de crezut că alinierea Rusiei la aceasta organizaţie se va produce în curând. Moscova este un partener prea greu de înghiţit din cauza dimensiunilor, dar şi a problemelor cu care se confruntă. Întrebarea care se cere a fi pusă aici este, însă, următoarea: cât de veridice sunt aspiraţiile europene ale ruşilor? Pot fi acestea paravanul sub care se ascund pretenţiile de reconstrucţie a panslavismului sau prevalează, totuşi, interesul economic?
PS: acesta este un brief scris pentru Centrul de Studii Est-Europene si Asiatice din Bucuresti. Intitial am vrut sa-i dau denumirea de "Visul idiotului... ", dar m-am abtinut.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu