Pe 05 iunie 2010, in orasul Meseberg din Germania, presedintele rus, Dmitrii Medvedev, si cancelarul german, Angela Merkel, au semnat un Memorandum prin care intentioneaza sa puna bazele unei comisii mixte la nivel ministerial Rusia - Germania pentru securitate. Aceasta Comisie va servi drept platforma, unde se vor putea schimba idei si opinii cu privire la posibilitatea de solutionare a diferitor probleme ce tin de asigurarea securitatii internationale, dar si pentru atingerea unor obiective de politica externa. (German Marshall Found, STRATFOR, ITAR-TASS, Nezavisimaya Gazeta)
In luna iunie curent a continuat procesul de semnare a unor documente cu incidenta directa sau indirecta asupra evolutiei procesului de solutionare a conflictului transnistrean, acesta fiind mentionat in calitate de obiectiv initial, dar o eventuala rezolvare a acestuia ar putea servi drept model si pentru alte regiuni cu probleme similare. Aparent, aceste documente reglementeaza relatii bilaterale dintre diferiti actori, preocupati de mentinerea stabilitatii pe teritoriul Europei si dezvoltarea sau transformarea sistemului de securitate regionala, astfel incat acesta sa devina capabil sa asigure o protectie sporita in fata unor potentiale pericole militare si nu numai: “Comisia ar putea permite în special schimbul de opinii asupra politicii internaţionale şi securităţii şi formularea de principii fundamentale ale operaţiunilor civile şi militare ruso-europene pentru reglementarea crizelor”, scrie in documentul semnat pe 05 iunie 2010 de catre cei doi sefi de state german si rus.
Preluat de ConsultantaPolitica.ro.
In realitate, insa, continutul lor va permite actorilor europeni sa se apropie foarte mult de zona de interes geostrategic a Federatiei Ruse, impunand-o sa se retraga sau sa-si limiteze considerabil pretentiile asupra vecinatatii apropiate. Va putea Rusia sa riposteze? Putin probabil si asta deoarece efectele actiunilor sale din ultimii ani nu conving pe nimeni de bunele intentii ale politicii externe ruse. La capitolul “credibilitate” rusii au restante. Singurul lucru pe care liderii rusi ar putea sa-l faca va fi sa nege continutul deciziilor luate de comisia mixta daca acestea vor fi in contradictie cu interesele si obiectivele ei. Moscova are experienta in acest sens, iar Chisinaul cu amanarea rezolvarii conflictul transnistrean este cel mai bun martor al negarii de catre partea rusa a hotararilor asumate in cadrul forumurilor regionale. Din aceste considerente evenimentul de la Meseberg nu trebuie tratat doar cu optimism, ci si cu o mare doza de pragmatism.
Dupa crizele energetice repetate, razboiul ruso-georgian din vara anului 2008 si tergiversarea dialogului ruso-european pentru semnarea unui nou document care ar fi inlocuit vechiul Acord de Parteneriat si Cooperare expirat in anul 2007, dar mai ales dupa respingerea de catre anumiti actori a Tratatului de Securitate Europeana si esecul Summit-ului Uniunea Europeana – Federatia Rusa, care a avut loc la sfarsitul lunii mai curent in orasul Rostov-pe-Don, semnarea Memorandumului de creare a unei Comisii la nivel ministerial Rusia – Germania pentru securitate a devenit elementul central al vietii politice europene din aceasta luna. Evenimentul nu a fost o surpriza pentru europeni. Alina Inayeh, director al The Black Sea Trust si The German Marshall Fund’s, oficiul din Bucuresti, este de parere ca semnarea unui asemenea document oficial era inevitabila. Rusia trebuia sa primeasca compensatii pentru esecul Summit-ului UE – Rusia care s-a desfasurat in orasul rus Rostov-pe-Don, lucrarile caruia nu au contribuit nicicum la avansarea dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize pentru cetatenii rusi.
Semnarea unui memorandum pentru securitate poate fi interpretat la Moscova drept garantie ca dialogul cu privire la crearea unei noi arhitecturi europene va fi continuat, iar Rusia va fi unul dintre pilonii ei centrali. Tergivesarea acordarii unor asemenea garantii putea fi catalogata de catre oficialii de la Kremlin drept o sfidare a intereselor Rusiei – lucru care nu duce in mod obligatoriu la abtinerea de la utilizarea unor instrumente inadmisibile si incalcarea principiilor de drept international public atunci cand se negociaza pozitionarea in sistemul international. Problema este ca in aceasta situatie orientarea directiei de actiune nu se va mai face de la Moscova, precum era stabilit initial, ci de la Bruxelles sau chiar Berlin.
Ecuatia politica lansata de Germania in parteneriat cu Federatia Rusa are multe variabile necunoscute, ipoteza in acest moment nefiind destul de clara, iar acest lucru duce la imposibilitatea elaborarii unei concluzii universal acceptabile, astfel incat rezolvarea ei sa convinga toti participantii. La o analiza primara se creeaza impresia ca decizia ruso-germana de a crea aceasta comisie a fost luata cu scopul de a contribui la mentinerea stabilitatii pe continentul european si eliminarea oricaror forme de pericole si amenintari la adresa securitatii Uniunii Europene si a vecinului sau estic. Securitatea europeana nu poate fi asigurata aplicand izolarea in calitate de concept de baza al acestui proces.
Este firesc sa apara aici urmatoarele intrebari: care actor dintre cei doi este preocupat mai mult de securitatea celuilalt si care sunt pericolele reale care au facut posibila deschiderea Gernaniei spre un asemenea dialog, ea asumandu-si rolul de reprezentant al intereselor politice ale Uniunii Europene? Aceste pericole sunt reale sau sunt doar pretexte pentru atingerea unor interese de ordin politic si economic in anumite regiuni?
Daca raspunsul la a doua intrebare va fi afirmativ in ambele variante, atunci devine obligatorie incurajarea depistarii acestor amenintari si interese, astfel incat sa se evite o coalizare ruso-germana, care in anumite conditii poate sa se transforme in forta generatoare de instabilitate. Dar pana atunci trebuie sa delimitam actorii carora le convine o asemenea evolutie a starii de fapt.
Continuare aici
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu