Ghiciți steluța ...

Ce se va întâmpla cu Europa? Iată o întrebare care va fi discutată la următorul summit european. Despre posibile scenarii citiți AICI.


Foto: Courrier International

Pentru cine nu s-a săturat de alegeri... încă...

Știți ce reprezintă această cifră? Este numărul de semnături strânse de echipa Partidului Social-Democrat din Moldova, condus de Victor Șelin, pentru organizarea referendumului de aderare la Uniunea Vamală Rusia - Kazahstan - Belarus. Mai au nevoie de 25210 semnături. Un fleac. De ce un fleac? Pentru că la data de 15 iunie mai aveau nevoie de aproximativ 55 mii de semnături, iar termenul limită pentru colectarea lor va expira peste 26 de zile... .

La cât de repede se mișcă nu o să mă mire faptul că în curând vom avea parte de un nou referendum... . 

Despre ”avantajele” integrării în această Uniune Vamală a scris foarte bine Victor Chirilă într-o analiză pentru Info-Prim-Neo. 

Of... . 

”Moldovenii de la Chișinău… ”

Uneori emoția vine de acolo de unde te aștepți cel mai puțin. A mea a venit în același timp cu metroul spre Berceni de la stația Piața Victoriei. După o jumătate de zi în care nu reușisem să mă concentrez din cauza zăpușelii de afară, dar și a celei din creier, pentru că tot încercam să împac trei prieteni, care aveau nevoie de prezența mea la o anumită oră, într-un anumit loc, am ajuns cu limba scoasă afară pe peronul de la Victoriei. La început am crezut că voi avea parte de 15 minute liniștite, căci nu reușisem să găsesc pe fața niciunuia dintre cei care așteptau cuminți trenul ceva care merită să ridici o sprânceană mai mult decât este cazul. Toți erau copleșiți de căldură… .

S-a apropiat trenul. În câteva secunde mașina s-a umplut cu călători, de parcă cineva i-a turnat ca pe o apă într-un pahar. Nu trece mult timp. Suficient cât să te aduni și să îți cauți o bară pe care să o cuprinzi cu palma transpirată. În spatele meu s-a auzit:

”Moldovenii de la Chișinău sunt foarte spirituali, au un chef de viață nebun și sunt glumeți. Am cunoscut câțiva la un training ….”

M-am întors să îi văd pe cei care-i bârfeau, de această dată frumos, pe moldoveni. Erau două fete și un băiat. Păreau de-a dreptul impresionați de descoperirea lor, dar și confuzi în același timp. Probabil clișeele sau experiențele personale au zguduit niște impresii generalizatoare… .

Zâmbesc. Scot telefonul și scriu un mesaj unui prieten, care-l știu mare iubitor de tot ce e moldovenesc și mai ales moldovenesc de dincolo de Prut. Închei cu ”… Metrou. Români bârfesc.” În scurt timp sună:

”- Dă-le peste cap și poți să-i înjuri în rusă!

-  De ce? Că doar era de bine?

-  A, da? Eu am văzut ”… glumeți. Metrou. Români bârfesc” și am crezut că cineva râde de români.

-  Ia mai citește încă o dată!

-  Acuș!”

Ajung acasă. Postez aceeași frază pe facebook. O dau spre judecată publică. Aștept cuminte reacții. Ele nu întârzie să apară. Și de bine, și de rău.

Adrian: Mie altceva mi-a plăcut la moldovenii pe care i-am cunoscut (cu referință aici la cei din stânga Prutului). Nu neapărat că sunt glumeți și au chef de viață. Asta nu-i greu. Dacă stăm să comparăm… ei ca să ajungă cetățeni români pleacă de undeva de la minus. Sunt supuși unui efort adăugat, nu e gratis. Bineînțeles și calitatea dobândită în urma efortului suplimentar este mai valoroasă ca cea dobândită pur și simplu. Asta-i face mai bătăioși, asta îmi place mie la ei. Sper că am fost coerent, mă chinui pe un tochscreen 

Eu: Aș vrea eu ca toți să fie atât de merituoși.

Adrian: Suntem la capitolul laude. Deschide un post și despre critice, căci am și din alea… 

Eu: Poți să continui aici, căci le-a început Alexandru mai sus!

Adrian: În scopul criticii constructive am de zis următoarea chestie: câteodată la unii moldoveni poți observa complexul de copil abandonat. Copil abandonat care stă într-un colț și mușcă pe toată lumea, just in case. Înțeleg contextul istoric, social și așa mai departe și nu condamn. Observ. Observ și spun băieți și fete, suntem la fel, aș prefera să construim ceva pozitiv decât să ne aruncăm priviri ranchiunoase. Astea din urmă nu fac decât să zgândăre orgolii fără sens… .

Valentin: Cei care contează sunt merituoși, subscriu. Îi iubesc pe basarabeni, mi-am găsit printre ei oameni cu care am legat prietenii pe care acasă nu le legam într-o viață.

Ce a spus Valentin despre basarabeni, pot să spun eu despre români. Experiențele contează, dar ele nu ar trebui să stea la baza generalizărilor. Sunt fericiți acei care găsesc pe ambele maluri ale Prutului oameni frumoși, care-i fac să zâmbească, să producă idei și gânduri, să închege niște prietenii sincere și de durată.

Foto: captură google image – Chișinău

Editorial InfoPrut

Lăsați copiii să vină la mine ...

Sursa: Facebook

Opoziția fără plan, fără strategie ... degeaba e opoziție...

De câteva luni bune, mai exact de vreo jumătate de an, rușii au început să ia lecții de democrație. Nu pot să spun cu exactitate cine e profesorul lor, că o fi revoluția oranj care a răsturnat câteva guverne în statele ex-sovietice, că o fi primăvara arabă, care a împrăștiat parfum cu iz de revoltă împotriva unor regimuri autoritare, cert este un lucru: le-a plăcut! Ca elevi, încă sunt destul de nesiguri pe ei, gafează, nu pot lucra în echipă, iar liderii lor reacționează doar când li se ridică nivelul de adrenalină în sânge, adică atunci când primesc citații sau sunt loviți de forțele de ordine. Te uiți la ei și nu poți să-i înțelegi pentru ce se agită de fapt... . În rest, opozanții lui Putin par să aibă intenții bune, idei originale pentru proteste, dar se tem și ezită să stabilească un obiectiv pe care ar fi capabili să-l atingă. Au orgolii, dar nu au un plan, nu au strategie, sunt haotici.  

Poate nu știu ce doresc să obțină prin proteste, dar sunt fermi convinși că lucrurile nu merg în direcția în care ar trebui. Poate le-a ajuns cuțitul la os, dar din cauza durerii nu mai simt exact locul de unde zvâcnește sângele. Îi doare cam tot, dar sunt incapabili să pună un pansament. Sau poate pur și simplu fiecare are un interes personal, se folosește de gloată să-l atingă și pentru că sunt prea multe interese la mijloc nimeni nu va vedea schimbarea pe care și-o dorește.

Prea mult timp au luat anestezie. Acum se trezesc, dar nu știu cum ar trebui să procedeze în lipsa ei. Își doresc libertatea, dar nu știu ce ar putea să facă cu ea. Este prea multă democrație chiar și pentru ei, cărora, declarativ, ea nu le-a lipsit niciodată.

Ziua pentru protestul de azi a fost aleasă simbolic: 12 iunie - ziua națională a Federației Ruse. Perfectă pentru un marș al milioanelor! Rușii au mai avut unul, acum vreo 20 de ani... . Avea dreptate un profesor de-al meu: istoria la ruși are un ciclu de 20 de ani..., mai ales în secolul XX.

A fost o zi în care autoritățile și opoziția s-au testat reciproc.

Încă de dimineață unii lideri ai opoziției se pregăteau să testeze pe propria piele noua lege rusă, care prevede mai multe sancțiuni pentru cei care protestează. Putin, ca un fel de preambul sau ca o femeie care-și face singură cadouri, le-a luat-o înainte și încă de ieri au fost organizate percheziții în locuințele celor care s-au opus modului său de guvernare. La unul au găsit un tricou cu un desen anti-Rusia Unită, iar la alta (Ksenia Sobciak) 1,5 mln de dolari. După descinderi atât de băftoase autoritățile au început să se întrebe de unde mai are opoziția atâția bani? Parcă rezolvaseră treaba ... .

În timp ce rușii se adunau la proteste, responsabilii cu ordinea publică îi numărau. În paralel și opoziția se număra. La socotit se vede treaba că și unii, și alții sunt tari: ambelor părți le dădea cât trebuia să le dea! Ambele tabere aveau dreptate: la protest au ieșit exact atâția cât trebuiau să iasă! 

Eu nu știu cât vor mai dura protestele în Rusia. Nu sunt genul de persoană care se opune libertății de exprimare, dar în Rusia ele mi se pare inutile. Dacă opoziția rusă nu-și va face un plan, nu va stabili un obiectiv, nu va adopta o tactică, nu se va uni și nu va renunța la interese mărunte în favoarea unui ideal, atunci degeaba mai protestează... . Îmi pare sincer rău că spun acest lucru. Rușii ar fi făcut mai bine azi dacă ar fi stat acasă... . Protestează de jumătate de an, chiar este atât de greu să ajungi la un consens?

Foto: Facebook (RIA Novosti, Serghey Parhomenko)

Poporul și guvernul față în față! :D

Fac doar o constatare: undița guvernului e mai bună! ;)

PS: sursă imagine FACEBOOK

Primele mele alegeri din România... :)

Astăzi am votat pentru prima dată în calitate de cetățean român. Nu am avut emoții. Teoretic trebuiau să fie acolo, să simt un fior, ceva ... . Nimic.

Probabil de vină sunt ultimele patru sau cinci alegeri din Republica Moldova, unde presiunea creștea de fiecare dată, iar dreptul politic se transforma și mai mult, obținând o valoare aparte, cu o doză de responsabilitate mărită. 

Nu voi scrie mult aici, ca să nu plictisesc. Dar vreau să menționez câteva lucruri care m-au uimit, mai puțin plăcut, azi.

În primul rând nu mă așteptam ca la ora 10.30 să găsesc coadă la secția de votare. Mi s-a mai întâmplat să stau la coadă după un buletin de vot doar la ultimele alegeri parlamentare din Republica Moldova. În al doilea rând constatarea că această coadă este formată exclusiv din persoane de vârsta a treia, îți cam lasă un gust amar, cauzat de indiferență sau poate este un semn că tinerii nu vor să vină să voteze pentru aceleași fețe iar și iar. Lipsa unor opțiuni cu adevărat eficiente nu te motivează să faci un drum în plus pe așa o căldură... . 

Ce este și mai trist e faptul că alegătorii de vârsta a treia căutau cu privirea să dea de viitor, dar degeaba:

- Ce este, Doamnă, n-ați mai stat niciodată la coadă la alegeri? întrebă tânărul de lângă mine, pe care l-am însoțit și m-a însoțit azi la vot.

- Ba da! A mai fost! Imediat după '90. Dar dvs. erați prea mic ca să vă amintiți aceste lucruri, a spus o Doamnă cu un chip luminos. Atunci toți l-au votat pe Iliescu! a adăugat ea, accentuând intenționat ultimul cuvânt.

- De ce oare nu sunt tineri să voteze? Poate e prea devreme și încă mai dorm... . Dvs. cum de ați ajuns? întrebă o altă doamnă din fața noastră.

- Nici eu nu era să ajung. Dar în ultimul moment a apărut o persoană pe care am simțit că pot să o votez, i-a răspuns prietenul meu.

- Ah, a constatat aceeași doamnă care se afla mai aproape cu un pas decât noi de ușa secției de votare.

Apoi a mai urmat un incident, când deja ne luam buletinele. Un membru al comisie electorale și-a permis să intre într-o cabină de vot cu pretextul că ea a văzut că acolo un cetățean făcea poze buletinului de vot cu telefonul. Din unghiul în care se afla acea doamnă nicidecum nu avea cum să vadă acest lucru. Dar na, atunci când i s-a spus că acest lucru contravine regulamentului, a început să-l jignească pe cel care i-a atras atenția asupra faptei care se apropia foarte mult de noțiunea ”ilegal”. 

Așa s-a votat azi în Dristor... .

PS: poza e din 28 noiembrie 2010 de la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Este coada de la Ambasada Republicii Moldova la București.

Pluralismul politic înflorește?

Cahul, 09 iunie 2012:



Vladimir Calmâc, președintele OT Cahul a Partidului Democrat din Moldova: ”... Lumea deja a obosit demult de aceste lupte politice... .”

Sursa: Ziuadeazi.md

Vor mai pleca sau nu vor mai pleca?

Mâine, 09 iunie 2012 va avea loc Congresul PCRM. Vom avea ce să urmărim, mai ales în contextul ieșirii din partid a unor figuri importante.

Mai jos vă las un link cu un interviu acordat de către Bogdan Țîrdea (simpatizant PCRM) pentru Europa Liberă:

- Avanpremieră la Congresul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Dacă mai pleacă și alții, unde vor ajunge?

Iarăși despre limbă...

Se pare că această săptămână o vom dedica în întregime limbii. Care limbă? Care vă convine mai mult.

După ce am urmărit cu maaaaaaaaaaaaaaare interes ce se întâmplă la vecinii noștri de la Est, adică ucrainenii, astăzi ne-a venit și nouă rândul să ne agățăm de limba noastră.

Pe la ora 10 și un pic, după ce am scotocit prin niște cutii la muncă, m-am așezat în fața laptop-ului. Minune mare! Știre bombă! Mișin părăsește fracțiunea comunistă din Parlament. Extaz la celelalte fracțiuni. Aprecieri care mai de care, încurajări, declarații!!! Mișin nu pleacă singur: a luat cu el încă doi rătăciți și cică va mai urma ... :D

Dar de ce pleacă Mișin, mă întreb eu?

Mișin ne răspunde. Nu-i place să ne lase cu ochii în soare. Are argumente: DREPTURILE RUSOLINGVILOR!!!

Bdâși!

Vom avea încă un ”apazițâaner constructiv”!!! ... care va vota proiectele utile societății ... partea aceea a societății - cea rusă!!!

”Unii vor zice că suntem proiectul lui Filat, Plahotniuc sau chiar Voronin. Vreau să vă anunț oficial e proiectul nostru personal. Nu am discutat niciodată cu Filat, Plahotniuc, Lupu sau oricine despre acest lucru”, a declarat Mișin, citat de Union.md, precizând că va rămâne fidel ideilor comuniste.”

Ei, dacă va rămâne fidel ideilor comuniste îi las o poză lui diadia Mișin, care mi-a căzut la țanc în fața ochilor pe facebook, cu un citat al unui mare înaintaș al idelor cărora el le va rămâne fidel - Carl Marx:

”Nu cunoaște limba statului în care locuiește musafirul, idiotul sau ocupantul care-și impune limba.” (”Nasajdati” are sensul de a sădi, de a implementa, de a introduce)

Sursă imagine: Facebook

Nicăieri în lume...

UPDATE: 07 iunie 2012, ora 13.35 - MAE: România nu duce o politică de acordare a cetăţeniei române în masă sau pe criterii etnice

Două știri m-au amuzat astăzi. Le luăm în ordinea afișării:

1. Putin nu va semna legea despre mitinguri, dacă aceasta contravine practicii europene.

2. MAE de la Kiev cere României să nu mai elibereze pașapoarte cetățenilor ucraineni.

Ambele știri te fac să zâmbești, dar și te pun pe gânduri în același timp.

Foto: thesituanist.files.wordpress.com

1. - Vladimir Putin, brusc, spune clar și răspicat că va face așa cum spun europenii. Bine, Putin întotdeauna a susținut că Rusia este un stat european și locul ei este în Europa, fie și doar în calitate de partener, nu de membru al UE. Acest lucru, însă, nu l-a încurcat să nu țină cont în acțiunile și proiectele sale de principii și valori, pe care le promovează UE.

Pe de altă parte Putin înțelege foarte bine că nu îl va sancționa nimeni, chiar dacă legea va avea conținut depășit sau care contravine practicilor europene. O lege bună este inutilă, dacă nu are condițiile și instrumentele necesare pentru a fi pusă în aplicare. Nu știu ce spune legislația națională a fiecărui stat membru al UE în domeniul supus dezbaterii la Moscova (proiectul de lege cu pricina a fost dezbătut 12 ore), dar o prietenă mi-a spus că în unele legislația prevede sancțiuni mai mari pentru cei care organizează acțiuni publice.

Așadar, Putin se întoarce cu fața spre Europa. Ce vrea să obțină printr-o asemenea poziție nu este greu de înțeles. Întrebarea mea e: CÂT DE CREDIBIL ESTE?

2. - În ceea ce privește a doua știre, mă tot minunează dualismul conducerii de la Kiev. Ieri deputații ucraineni au adoptat în primă lectură legea cu privire la politica lingvistică. Tot ieri ei au inventat limba moldovenească și le-au sugerat autorităților române să se gândească de două ori înainte de a-i încetățeni pe locuitorii Ucrainei din câteva regiuni de la frontieră.

Aici am o altă întrebare: PE CÂND NIȘTE DECLARAȚII, LUĂRI DE POZIȚII ȘI FAȚĂ DE FRAȚII MAI MARI DE LA EST? Mulți locuitori ai Ucrainei sunt și cetățeni ai Federației Ruse.

Involuntar îmi amintesc de alocuțiunea unui cercetător ucrainean, care săptămâna trecută a declarat în cadrul primului Forum Civic Ucraina-România, care a avut loc la București între 24 - 25 mai 2012 că Ucraina are cea mai bună politică față de minorități. Nu există stat european care să aibă o atitudine mai pozitivă față de minoritățile etnice și că și-ar dori ca peste tot în lume minoritatea ucraineană să fie tratată la fel de bine, ca minoritățile de pe teritoriul Ucrainei.

Ei iaca eu îl voi contrazice! Există stat unde minoritățile etnice se simt mai bine, ba chiar pe alocuri au și mai multe drepturi. Ironia sorții face ca ele să nu aibă nevoie de vreun proiect de lege buclucaș pentru a se simți protejate. Acest stat este REPUBLICA MOLDOVA. Întrebați-i pe ruși, ei o să confirme că în Moldova se simt chiar mai bine decât acasă.

Politicienii așa se mai pricep la a-și deruta votantul... .

Anul limbii ruse în Ucraina...

Co toții știm ce s-a întămplat acum o săptămână în Rada ucraineană, iar dacă încă nu ați aflat, vă îndemn să vizionați următorul video:

Cauza: proiectul de lege privind politica lingvistitcă.

Nu am citit acest proiect de lege din mai multe cauze: proiectele de lege nu sunt făcute publice până nu sunt publicate în Monitorul Oficial (ucrainenii au și ei un fel de monitor oficial), este foarte greu să găsești un act legislativ ucrainean (în 2010 mi-a luat câteva luni să găsesc modificările legislative cu privire la politica externă a Ucrainei).

Astăzi Rada de la Kiev a votat acest proiect de lege în primă lectură. Opoziția a suferit un eșec: ”Am pierdut nu noi. A pierdut Ucraina și statul ucrainean!” (Arsenyi Yatsenyuk, liderul partidului ”Frontul schimbărilor”)

În urma acestui vot din Radă, doi deputați din fracțiunea partidului ”Ucraina Noastră - Apărarea Populară” și-au pierdut calitatea de membri ai acestui partid. Deputatul Vladimir Kaplienko (Partidul ”Reforme în numele viitorului”) a declarat pentru presă că nu a votat pentru proiectul de lege buclucaș, dar cartela sa de vot a funcționat.

Dar cel mai important e că la Kiev deja au loc încăierări între forțele de ordine și cei care protestează împotriva acestei legi. Protestatarii au încercat să pătrundă în parlament. Miliția a reușit să-i oprească.

Ce presupune această lege oficial?

Conform site-ului Actualități.md,”Statutul de limbă regională îl capătă o limbă care este folosită de peste 10% din cetăţenii care locuiesc într-o anumită regiune ale unei ţări. Existenţa limbilor regionale presupune traducerea actelor juridice, notariale la nivel regional, la solicitarea cetăţenilor.”

Dacă acest proiect de lege va trece și de cea de-a doua lectură, atunci el va deveni obligatoriu pentru 13 unități administrativ-teritoriale din cele 27 existente în Ucraina.


Politologul ucrainean, Vadim Karasev este de părere că acest proiect de lege este avantajos atât pentru guvernare, cât și pentru opoziție: guvernarea are posibilitatea unică de a demonstra că este un partid puternic în baza unor argumente lingvistice, pentru că pe cele socio-economice este incapabilă să și le asume, iar opoziția va putea să pozeze în ”apărători” ai limbii ucrainene și să ignore dezbaterile socio-economice din aceleași considerente ca și Partidul Regiunilor - lipsa capacității de a genera dezbateri autentice.


Datele Serviciului de Stat Ucrainean de Statistică spun că la 01 aprilie 2012 Ucraina avea 45 589 171 locuitori. Locul 27 în lume... . Stat mare!

O analiză a rezultatelor recensământului din 2001 confirmă creșterea numărului de români în Ucraina, mai ales datorită creșterii indicelui natalității în mediul rural.

Așadar, dacă aceste cifre sunt cât de cât apropiate realităților de azi, atunci în regiunea Cernăuți, unde locuiesc compact români și în regiunea Odessa, unde locuiesc compact ”moldoveni”, legea ar trebui să producă schimbări în atitudinea autorităților ucrainene.

Discutând cu prietenii pe rețelele de socializare pe acest subiect, am constatat că aceștia chiar cred în onestitatea partidului aflat la guvernare în Ucraina de a-și pune în practică promisiunile din campania electorală din 2010, atunci când Victor Ianucovici a obținut victorie în scrutinul pentru funcția de președinte al statului ucrainean, inclusiv cu ajutorul minorităților etnice.

Am o singură întrebare pentru cei ce susțin inițiativa parlamentarilor ucraineni: cum rămâne cu dualismul, nu este puțin ciudat să susții această lege, spunând că așa ai noștri vor avea mai multe drepturi, dar să fii împotriva oficializării limbii ruse în Republica Moldova? Întreb asta, pentru că nu cred că această lege nu se va aplica selectiv doar pentru ruși... . Ucraina are experiență în aplicarea selectivă a legislației, adică legea e lege, dar nu pentru toți... .

Lupta, de fapt, se dă pentru a oficializa statutul limbii ruse și nu pentru a promova și proteja drepturilor minorităților naționale în Ucraina, chiar dacă politologii ucraineni susțin că Legea Supremă - Constituția Ucrainei - nu va fi încălcată și se dorește doar o întărire a ”status quo”-ului aceleiași limbi ruse.

Sper să greșesc... și să se întâmple exact așa cum spun experții ucraineni, iar românii să aibă în sfârșit posibilitatea de a-și vedea visul împlinit.

Vreau să mă înșel și anul 2012 să nu fie anul limbii ruse în Ucraina, ci și al altor minorități.

Întrebări electro-energetice cetățenești... .

Merg din ce în ce mai rar acasă. Când spun acasă mă refer la satul Brânza, raionul Cahul. Dar nu despre dor de casă părintească voi vorbi azi. Sunt câteva lucruri care m-au iritat și mă irită în continuare atunci când văd cum cineva își bate joc de oamenii dragi mie, iar ei sunt incapabili să-și apere interesele:

Foto: femeiadesucces.ro

1. Lipsa apei din robinet și lipsa interesului primarului de a soluționa această problemă.

2. Posibilitatea creșterii prețului la energia electrică (știu ce înseamnă liberalizarea prețurilor și economie de piață, deci nu trebuie să-mi explicați că acestea ar fi consecințele inevitabile ale reformelor că nu este chiar așa).

Scurta mea vacanță de sărbători a coincis cu perioada când Chișinăul negocia cu Kievul noul contract de furnizare a energiei electrice. Conducerea companiei furnizoare dorește majorarea tarifului de furnizare a energiei electrice, iar autoritățile noastre nu-și pot permite acest lux. Și, totuși, vom avea prețuri mai mari la energia electrică.

Aceste negocieri sunt un pic ciudate, pentru că cei de la Chișinău, cel puțin aceasta este impresia după ce am citit în presă câteva știri, au așteptat să expire contractul semnat acum câțiva ani cu furnizorul ucrainean și abia după aceasta s-au apucat să mimeze discuții serioase pe acest subiect.

Așa s-a întâmplat că la două săptămâni după ce am revenit în București am avut posibilitatea să vorbesc cu un ucrainean, care mi-a spus următoarele, atunci când am întrebat de ce s-a ajuns la asemenea dispute pe marginea prețului de livrare:

”Problema este de altă natură. În Ucraina s-au schimbat oligarhii. Au fost unii, acum sunt alții. Primul lucru pe care îl fac ei, este să schimbe tarifele la produsele și serviciile pe care le furnizează în calitate de proprietari noi ai companiilor achiziționate recent. Pretextul? Hm, pretextul este următorul: organizațiile internaționale cel acest lucru. Cere FMI-ul. Concluzia: oligarhii noștri nu au o problemă doar cu cetățenii Republicii Moldova, ei au o problemă și cu cetățenii ucraineni... .”

Curiozitatea m-a împins să caut câteva informații despre compania ucraineană, care livrează energie electrică Republicii Moldova. Iată ce am aflat:

1. Compania furnizoare de energie electrică în Republica Moldova este DTEK. Proprietarul acesteia este Rinat Ahmetov - cel mai bogat om de afaceri din Ucraina (detalii găsiți și aici). 

2. Compania ucraineană deține licențA de furnizare a energiei electrice la tarife nereglementate:

”Компания обладает лицензией поставщика электроэнергии по нерегулируемому тарифу, а также является членом Оптового рынка электроэнергии. ДТЭК Пауэр Трейд имеет договор на поставку электроэнергии по нерегулируемому тарифу с ГП «Энергорынок.”

Despre licențe citiți aici (se referă la România materialul, dar o idee generală tot poți să-ți faci).

Așadar, Moldova cumpără energie electrică de la o companie ucraineană, care deține licența de a efectua livrări la tarife nereglementate.

Presa de la Chișinău, cea economică în special, dar și experții nu au încercat să afle care sunt ceilalți furnizori din regiune și mai ales care sunt șansele ca aceștia să vină cu oferte. Toate bune și frumoase. Se pare că cele două părți aflate în conflict au ajuns la un ”preț comun” acceptabil, iar rudele mele din Republica Moldova nu riscă să rămână fără energie electrică. 

Cu toate acestea eu am o problemă. Problema mea este legată de titlul acestei știri: 

”Bani duși pe apa Nistrului! Avem o Centrală hidroelectrică la nord, dar cumpărăm de la străini curent electric”

Cele scrise aici prezintă perspectiva cetățeanului, nu pe cea a expertului în securitate energetică. Ca cetățean am câteva întrebări:

- care-s ceilalți potențiali furnizori de energie electrică din regiune și la ce tarife livrează ei acest produs potențialilor cumpărători?

- s-a gândit cineva să îi întrebe pe negociatorii noștri care le-au fost alternativele? au existat ele? 

- de ce nu se face nimic în ceea ce privește posibilitatea de a produce sau de a cumpăra energie electrică prin intermediul centralei hidroelectrice de pe Nistru?

- suntem atât de bogați, încât ne permitem să nu obținem alternative și să cumpărăm la prețuri mai mari decât ne putem permite? 

Ceea ce am scris eu mai sus e apă de ploaie, ce nu poate avea pretenții de analiză economico-energetică. Știu că negocierile pe subiecte energetice nu sunt chiar atât de transparente, dar poate cu puțină insistență și interes am putea afla mai multe despre modul în care ne sunt protejate interesele, mai ales cele ce țin de securitate.

Încă mă mai gândesc dacă să-mi pun sau nu întrebări cu privire la faptul că de ceva timp la Brânza există întreruperi, uneori de câteva zile, la livrarea apei potabile... . Cică ”bașnea” sau ”skvajâna” se umple prea tare și atunci autoritățile o închid de tot ca să nu dea pe afară... . Non-sens total după părerea mea. Oamenii tac... .