Ucraina după alegerile parlamentare

angelagramada.blogspot.ro

Pe 28 octombrie 2012 în Ucraina au avut loc alegeri parlamentare. Conform rezultatelor acestora, pragul electoral de 5% a fost depășit de cinci formațiuni politice: Partidul Regiunilor –30,01%, Blocul Iuliei Timoșenco (Batikovșcina) –25,54%, UDAR (Alianța Democratică Ucraineană pentru Reforme) –13,97%, Particul Comuniștilor din Ucraina –13,18%, și Svobova (Uniunea Ucraineană ”Libertatea”) – 10,44%. (Ukraine Elections).

La data de 28 octombrie 2012 Ucraina a trecut printr-un nou exercițiu de democratizare: alegeri parlamentare. Miza acestora era una foarte importantă pentru majoritatea participanților la viața politică, dar mai ales pentru elita aflată la guvernare, care a fost pusă în situația de a-și demonstra credibilitatea în fața partenerilor occidentali, nemulțumiți de deciziile luate de aceasta.

Din păcate rezultatele alegerilor nu sunt îmbucurătoare. Există riscul ca noul legislativ de la Kiev să arate mult mai rău decât cel anterior și asta deoarece coalițiile care se vor forma în actualul context politic, vor avea cam același număr de mandate, ceea ce va face lupta dintre opoziție și guvernare să fie și mai strânsă, deci și cu o probabilitate mai mare de a cauza apariția unor manifestări sociale periculoase pentru stabilitatea internă.

Prima noutate a acestui legislativ constă în faptul că imaginea pugilistului Vitalii Kliciko, a permis partidului UDAR (lovitură – în ucraineană și/sau rusă) să acceadă în Radă și să obțină un rezultat foarte bun la doar șapte ani de la fondarea acestei formațiuni politice – 13,94%. Toate privirile sunt ațintite asupra liderului acestui partid, iar dacă decizia lui va fi aceea de a se coaliza cu Blocul Iuliei Timoșenco și cu formațiunea de extremă dreapta ”Svoboda”, atunci vom asista la o schimbare de guvernare la Kiev. De altfel, schimbarea guvernului a fost și una dintre cerințele partenerilor europeni înaintate lui Victor Ianucovici pentru a continua dialogul bilateral cu Ucraina. O a doua cerință impune obligativitatea eliberării liderilor opoziției din arest, în special a ex-premierului ucrainean Iulia Timoșenco. Cea de-a treia cerință a UE față de conducerea de la Kiev se referea la organizarea unor alegeri libere și corecte – condiție pe care responsabilii cu organizarea procesului electoral nu au reușit să o îndeplinească. Observatorii internaționali, inclusiv cei de la OSCE, s-au arătat a fi nemulțumiți de modul în care a fost gestionat scrutinul de către persoanele responsabile, adică de către actuala guvernare.

Cea de-a doua surpriză a acestei campanii electorale o constituie accederea în legislativul de la Kiev a partidului naționalist ”Svoboda” (Libertate). Mesajul central al campaniei lor poate fi tradus prin ”Ucraina pentru ucraineni!” Simpatizanți și membri ai acestui partid sunt de părere că principala amenințare la adresa Ucrainei este însuși șeful statului, iar mandatul pe care l-au obținut din partea alegătorilor va avea drept obiectiv de bază debarcarea lui Victor Ianucovici din funcția de președinte al statului și înlăturarea de la putere a actualei guvernări, pe care o consideră a fi coruptă și orientată împotriva ucrainenilor. Deși a adoptat o poziție radicală, Svoboda militează pentru apropierea de Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

În acest moment un singur lucru este sigur în noua configurație din legislativul de la Kiev: Partidul Regiunilor va fi susținut de Partidul Comuniștilor din Ucraina. Celelalte forțe politice, cel mai probabil, vor prefera să se alieze doar pentru anumite inițiative.

Consiliul opoziției – soluție temporară

Continuare Centrul de Studii Est-Europene și Asiatice