Un președinte care practic imploră: ”Vreau și eu acolo unde e Timoșenko... ”

Urmăresc cu încăpățânare ceea ce se întâmplă la Kiev și în alte orașe din Ucraina. Noaptea trecută nu a fost o excepție. Pe la ora 01.30 am dat refresh la pagina de facebook să văd dacă mai există link-uri de care am nevoie pentru a le arhiva. În mintea mea acela trebuia să fie ultimul refresh. Doar că mintea mea nu se potrivea cu starea de spirit ucraineană. Forțele speciale începuseră să distrugă baricadele protestatarilor. Din mai multe unghiuri ale Maidanului. Simultan. Presa, trează și acum ca și vara trecută, trăgea alarma și-i îndemna pe locuitorii capitalei să salveze Maidanul. Preoții, cei care nu i se închină lui Kiril, s-au pus între Berkut și protestatari. Imaginile care au făcut înconjurul rețelelor de socializare astăzi vorbesc fără cuvinte. În doar câteva ore kievenii au ieșit în stradă să-și apere Maidanul - locul unde învață responsabilitatea față de propria soartă.

Foto: Nigina Beroeva, facebook

Nu aș vrea să mă opresc prea mult la imagini și gesturi cu și despre oameni simpli. Ele sunt într-adevăr impresionante. În acest moment am doar o întrebare: de ce Viktor Ianukovici seara se întâlnește cu baronessa Ashton, noaptea trimite forțele de ordine peste protestatari, a doua zi îl deleagă pe Azarov să ceară 20 mlrd. de Euro de la UE și spre seară iese în fața națiunii spunând că opoziția trebuie să se așeze la masa de negocieri?

Este Ianukovici un sinucigaș? Strategia, tactica, acțiunile adoptate sunt lipsite de logică. 

Să zicem că face jocul rușilor. L-a mai făcut și altădată și nu ar fi o noutate. Dar îmi vine greu să cred că rușii sunt încântați de ceea ce se întâmplă la Kiev. Repulsia ucrainenilor față de ruși este în creștere. În aceste condiții este greu de crezut că orice tip de șantaj economic, politic, energetic mai poate funcționa pentru a-l convinge, inclusiv pe cetățeanul ucrainean din Est, dar și pe cel din Crimeea, că Uniunea Vamală merită efortul de a fi băgată în seamă. Să presupunem că rușii merg pe logica: ”ori totul, ori nimic” și l-au somat pe Ianukovici să se autodiscrediteze în fața electoratului până la capăt. Ce ar avea de câștigat? Îmi dă cu minus pentru că în acest moment orice eventual candidat la alegerile anticipate sau neanticipate din Ucraina susținut de ruși va fi lipsit de credibilitate. În plus, Moscova depune mari eforturi pentru a crea legitimitate și recunoaștere Uniunii Eurasiatice. O Ucraină ostilă în componența acesteia ar însemna să oferi din oficiu săpun și frânghie ca să îți strângă cineva de gât proiectul. Ucraina e un partener mult mai dificil decât Belarusul. Pentru Kiev planul A nu este Uniunea Statală Rusia - Belarus, dar Acordul de Asociere. Ucraina este de vreo cinci ori mai mare decât Belarus. Ucraina va negocia mult mai dur implementarea tratatelor din cadrul Uniunii Vamale și-i va epuiza pe ruși cu tot cu strategiile lor mult mai repede. 

După ce Putin i-a acuzat pe cei care a crezut că așa e bine de ”pogromuri”, Moscova a luat apă în gură și acum tace de parcă s-ar teme să nu-i stea în gât. Poate a fost înghițitura prea mare? Proastă evaluare a îmbucăturii din ucrainean. I s-o fi pus în gât? 

Am avut și noi lideri iresponsabili în aprilie 2009. Unul dintre ei a sugerat chiar folosirea armelor împotriva protestatarilor. Ianukovici merge mai departe. El își sapă în continuare groapa cu o insistență de invidiat. Se avântă cu atât de multă ambiție în abis, fără a părea a fi deranjat de orice final. Pe ce se bazează această perseverență?

Comportamentul lui Ianukovici este iresponsabil nu doar față de proprii alegători. El parcă imploră să fie dus lângă Iulia Timoșenko. Nu în spital, dar în închisoare. De ce? Este o întrebare la care nu pot să-mi răspund.