In zilele de 1-2 martie, la Chisinau s-a aflat o misiune de documentare a Comisiei Europene, care a purtat discutii exploratorii in problematica liberalizarii regimului de vize cu Uniunea Europeana. Misiunea a fost organizata intru realizarea prevederilor Declaratiei comune adoptata la Consiliul de Cooperare RM-UE din 21 decembrie 2009. Anterior, la inceputul lunii februarie, in capitala Republicii Moldova s-a aflat intr-o vizita de lucru si o delegatie a Comisiei de la Venetia, care a facut recomandari autoritatilor de la Chisinau pentru modificarea Constitutiei. (MAEIE al RM, Azi.md, Europa Libera, Interlic, Moldpres)
Publicat de CSEEA, preluat de MONITORUL CIVIC, CURAJ.NET.
Republica Moldova si-a stabilit prioritatile de politica externa. Orientarea catre vest si integrarea europeana sunt obiectivele de baza, pe care autoritatile de la Chisinau doresc sa le materialize in cel mai scurt timp. Chiar daca este prematur sa se discute despre integrare europeana, nu este prea devreme sa existe la Chisinau un demers oficial, insotit de actiuni concrete pentru o apropiere fata de nivelul de dezvoltare economica si sociala promovat de Uniunea Europeana.
Odata cu schimbarea conducerii de la Chisinau, dupa 29 iulie 2009, Uniunea Europeana a fost pusa in situatia de a intervini intr-o maniera mai activa la frontiera de est, pentru ca anume in aceasta regiune lucrurile pareau sa se precipite si nu in interesul politic al acesteia. Oficialii europeni sunt gata sa accepte dupa alegerile prezidentiale o apropiere a Ucrainei de Federatia Rusa, pentru a minimiza riscul aparitiei unei noi crize a gazelor, dar se pare ca nu vor mai putea sa tolereze reintoarcerea comunistilor la conducerea la Chisinau in cazul unor alegeri anticipate. Aceste circumstante impun o implicare, nu doar financiara, ci mai ales prin recomandari si oferirea de solutii pentru eliminarea problemele pe care autoritatile de la Chisinau nu au reusit sa le rezolve si pe care in timp chiar le-au amplificat.
Comisia de la Venetia si recomandarile pentru nemodificarea Constitutiei
Pe 24 februarie 2010 reprezentantii Comisiei de la Venetia (Comisia pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei) au avut o prima intrunire cu membrii comisiei pentru revizuirea Constitutiei Republicii Moldova. Lacunele existente in legea suprema a tarii, cele ce tin de alegerea presedintelui, au dus la imposibilitatea de a alege seful statului, fractiunea comunista refuzand sa voteze pentru aceasta functie candidatura propusa de actuala guvernare de la Chisinau.
Singurele recomandari pe care le-au facut reprezentantii Comisiei de la Venetia au fost pe marginea dezbaterii necesitatii modificarii articolului 78 al Constitutiei Republicii Moldova. Opinia publica de la Chisinau astepta cu nerebdare concluziile si recomandarile Comisiei, fiind catalogate ca decisive pentru amendamentele ulterioare ale legii supreme a statului. „Ei isi expun punctul de vedere, dar trebuie sa intelegem ca aceasta institutie nu este o institutie separata, iar in spatele ei este inteaga constructie europeana. Aceste mesaje au fost transmise foarte clar. Avem drept suveran de a lua decizii, dar aceste actiuni trebuie sa fie in stricta conformitate cu principiile europene", a declarat premierul Vlad Filat, citat de publicatia Azi.md.
Membrii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) au adoptat din nou o pozitie comuna in ceea ce priveste recomandarile acestei Comisii, sustinand ca vor lua in calcul toate concluziile elaborate in comun, astfel incat in momentul in care textul Constitutiei va fi supus dezbaterilor parlamentare sa se poata adopta varianta optima a acestuia pentru a nu prejudicia viitorul european al cetatenilor Republicii Moldova.
Problema modificarii Constitutiei Republicii Moldova este, insa, tratata diferit de catre oficialii europeni si cei moldoveni. Daca la Chisinau se pledeaza pentru schimbarea continutului mai multor articole din actul suprem al statului, precum este cel cu referire la modalitatea de alegere a presedintelui statului, dar si a articolului cu privire la limba oficiala, atunci Bruxelles-ul recomanda doar amendarea articolului 78 – articol care in prezent prevede alegerea sefului tarii de catre Parlament. Presedintele Comisiei de la Venetia, Gianni Buquicchio, in cadrul primei vizite la Chisinau, din perioada 9-11 februarie curent declara ca “… celelalte modificari mai pot astepta”.
Intr-un interviu acordat pentru Europa Libera de catre Gheorghe Cojocaru, istoric, presedinte al Comisiei pentru Condamnarea Crimelor Comunismului in Republica Moldova, dar si autor al mai multor publicatii despre politica externa a Chisinaului, acesta a explicat de ce autoritatile moldovenesti trebuie sa ia in calcul toate optiunile care le sunt puse la dispozitie de forumurile europene: “Comisia de la Venetia este o autoritate recunoscuta in sfera dreptului, consacrata pe plan international, cuvantul careia cantareste greu in fata organismelor europene si internationale. Modul in care un stat sau altul reactioneaza la recomandarile Comisiei spune multe despre angajamentul democratic al acestora si despre felul in care statul respectiv, in cazul dat Republica Moldova, doreste sa se regaseasca ca stat de drept in familia europeana.”
Este greu de crezut ca oficialitatile de la Chisinau isi permit luxul de a modifica legea suprema a statului ori de cate ori Uniunea Europeana va recomanda acest lucru. Blocajul politic in care s-a pomenit Moldova se datoreaza in principal lacunelor in Constitutie. Pe de alta parte, insa, reprezentantii AIE nu pot sa neglijeze aceste recomandari, chiar daca ele nu sunt obligatorii.
Acest lucru il confirma intr-un alt interviu pentru Europa Libera si Victor Puscas, fostul presedinte ale Curtii Constitutionale din Moldova. Acesta declara: “Din punct de vedere juridic, si pentru parlament, aceasta este o opinie. Nimeni nu poate sa indice parlamentului care hotarare sa fie adoptata. Orice stat membru al Consiliului Europei analizeaza problema si ia decizia respectiva. Bineinteles ca acestia sunt cei mai puternici specialisti si daca de o suta de ori nu o sa fie luata in consideratie opinia Comisiei de la Venetia, bineinteles ca o sa apara problema. Se ridica intrebarea: sau Comisia nu este niciodata competenta, sau tara in general nu respecta standardele de drept international.”
Pe de alta parte, liderul comunist, Vladimir Voronin, insista asupra luarii in consideratie de catre actuala guvernare a tuturor recomandarilor Comisiei de la Venetia, in caz contrar AIE ar putea pune in pericol viitorul european al Republicii Moldova. Comunistii moldoveni sunt gata sa faca cedari in ceea ce priveste modalitatea de alegere a sefului statului, dar nu accepta discutii suplimentare pentru modificarea altor articole ale Constitutiei, mai ales al celui cu referire la limba de stat.
Interesant este si faptul ca fostii guvernanti au primit si ei avize din partea Comisiei de la Venetia, atat in anul 2008, cat si in anul 2009. Maniera de interpretare si implementare a recomandarilor a fost selectiva. In anul 2008, membrii Comisiei atrageau atentia autoritatilor comuniste de la Chisinau ca prin noile amendamente la codul electoral limiteaza foarte multe drepturi si libertati ale cetatenilor moldoveni. Cresterea pragului electoral, interzicerea blocurilor si aliantelor electorale, dar si limitarea accesului persoanelor cu dubla cetatenie la ocuparea functiilor de stat a fost condamnata de aceeasi Comisie de la Venetia. In acea perioada Vladimir Voronin nu se arata preocupat de recomandarile mai multor organizatii si institutii regionale, precum cele ale Uniunii Europene, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare Europeana sau Consiliului Europei.
In plina pregatire pentru alegerile parlamentare din anul 2009, Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, sugerase autoritatilor de la Chisinau sa obtina avizul Comisiei de la Venetia pentru ultimele schimbari in legislatia electorala. “Sistemele electorale din Europa sunt foarte diferite, pragurile electorale de asemenea. Consiliul Europei (CoE) nu poate obliga Republica Moldova sa introduca un anumit prag, dar Comisia de la Venetia si CoE cred ca 5% pentru stabilirea pragului electoral ar fi cifra optima… ”, declarase oficialul european, citat de Interlic in anul 2008.
Dupa alegerile din 5 aprilie 2009, urmate de protestele de la Chisinau, raportorii europeni pentru Republica Moldova au atentionat din nou autoritatile comuniste despre lacunele existente in legislatia electorala, dar si despre faptul ca are loc monitorizarea procesului de implementare a Rezolutiei 1666 din anul 2009 cu privire la functionarea institutiilor democratice din Republica Moldova. Comunistii au tinut cont de avizul raportorilor, dar au interpretat in interes propriu aceste recomandari, marind pragul electoral pana la 5% cu putin timp inaintea alegerilor anticipate.
Fosta guvernare de la Chisinau, in calitatea sa de “opozitie constructiva” poate sa fie sau sa nu fie de acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, dar tocmai ea a desconsiderat opinia oficialilor europeni. Ulterior acest lucru i-a adus prejudicii de imagine. Actuala guvernare trebuie sa-si rezerve timp de reflectie asupra propunerilor care au fost inaintate de Comisia de la Venetia, astfel incat Republica Moldova sa nu mai fie doar o problema, care poate sa provoace instabilitate la frontiera de est a Uniunii Europene.
Dialog pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana
Inaintea sosirii misiunii de documentare a Comisiei Europene la Chisinau, ministrul de exerne moldovean, Iurie Leanca, declara in cadrul unei conferinte de presa ca: „Delegaţta care vine are mandat atat din partea Comisiei Europene, cat si a tuturor tarilor-membre, ceea ce vorbeste despre seriozitatea cu care UE trateaza subiectul.” Acest discurs al oficialului moldovean vine sa ne convinga, o data in plus, de bunele intentii ale Uniunii Europene de a-si apropia politic si economic Republica Moldova.
Autoritatile de la Chisinau sunt de parere ca obiectivele de integrare europeana si obtinerea liberalizarii regimului de vize pentru cetateniii moldoveni va depinde exclusiv de nivelul de pregatire a institutiilor statului pentru a indeplini conditiile impuse de Uniunea Europeana. Responsabilitatea si eficienta institutiilor abilitate cu implementarea obligatiilor care reies din dialogul pentru liberalizarea circulatiei cetatenilor moldoveni trebuie sa devina deviza actualei guvernari.
In urma discutiilor pe care le-a avut Misiunea Comisiei Europene pentru discutii exploratorii pe marginea dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu autoritatile moldovenesti, reprezentantii acesteia au confirmat ca negocierile cu privire la libera circulatie pentru cetatenii moldoveni ar putea incepe pe 15 iunie 2010.
“Atasamentul Guvernului de la Chisinau fata de procesul pentru obtinerea regimului liberalizat de vize este foarte clar si noi vom depune toate eforturile ca la 15 iunie 2010 sa demareze dialogul privind negocierile pe marginea acestui regim”, a declarat Joannes De Ceuster, seful Unitatii Aspecte Internationale ale Migratiei si Politici in domeniul Vizelor, citat de Moldpres.
Alianta pentru Integrare Europeana a facut demersuri importante pentru ca procesul de integrare europeana sa avanseze. Cu toate acestea exista inca numeroase obstacole, care trebuie sa fie tratate cu responsabilitate, astfel incat masurile luate pana in acest moment sa isi dovedeasca eficienta. La fel de important, insa, este ca si oficialitatile europene sa fie cat mai prezente la Chisinau, sa monitorizeze procesele care tin nemijlocit de implementarea prevederilor acordurilor semnate intre cele doua parti.
Publicat de CSEEA, preluat de MONITORUL CIVIC, CURAJ.NET.
Republica Moldova si-a stabilit prioritatile de politica externa. Orientarea catre vest si integrarea europeana sunt obiectivele de baza, pe care autoritatile de la Chisinau doresc sa le materialize in cel mai scurt timp. Chiar daca este prematur sa se discute despre integrare europeana, nu este prea devreme sa existe la Chisinau un demers oficial, insotit de actiuni concrete pentru o apropiere fata de nivelul de dezvoltare economica si sociala promovat de Uniunea Europeana.
Odata cu schimbarea conducerii de la Chisinau, dupa 29 iulie 2009, Uniunea Europeana a fost pusa in situatia de a intervini intr-o maniera mai activa la frontiera de est, pentru ca anume in aceasta regiune lucrurile pareau sa se precipite si nu in interesul politic al acesteia. Oficialii europeni sunt gata sa accepte dupa alegerile prezidentiale o apropiere a Ucrainei de Federatia Rusa, pentru a minimiza riscul aparitiei unei noi crize a gazelor, dar se pare ca nu vor mai putea sa tolereze reintoarcerea comunistilor la conducerea la Chisinau in cazul unor alegeri anticipate. Aceste circumstante impun o implicare, nu doar financiara, ci mai ales prin recomandari si oferirea de solutii pentru eliminarea problemele pe care autoritatile de la Chisinau nu au reusit sa le rezolve si pe care in timp chiar le-au amplificat.
Comisia de la Venetia si recomandarile pentru nemodificarea Constitutiei
Pe 24 februarie 2010 reprezentantii Comisiei de la Venetia (Comisia pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei) au avut o prima intrunire cu membrii comisiei pentru revizuirea Constitutiei Republicii Moldova. Lacunele existente in legea suprema a tarii, cele ce tin de alegerea presedintelui, au dus la imposibilitatea de a alege seful statului, fractiunea comunista refuzand sa voteze pentru aceasta functie candidatura propusa de actuala guvernare de la Chisinau.
Singurele recomandari pe care le-au facut reprezentantii Comisiei de la Venetia au fost pe marginea dezbaterii necesitatii modificarii articolului 78 al Constitutiei Republicii Moldova. Opinia publica de la Chisinau astepta cu nerebdare concluziile si recomandarile Comisiei, fiind catalogate ca decisive pentru amendamentele ulterioare ale legii supreme a statului. „Ei isi expun punctul de vedere, dar trebuie sa intelegem ca aceasta institutie nu este o institutie separata, iar in spatele ei este inteaga constructie europeana. Aceste mesaje au fost transmise foarte clar. Avem drept suveran de a lua decizii, dar aceste actiuni trebuie sa fie in stricta conformitate cu principiile europene", a declarat premierul Vlad Filat, citat de publicatia Azi.md.
Membrii Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) au adoptat din nou o pozitie comuna in ceea ce priveste recomandarile acestei Comisii, sustinand ca vor lua in calcul toate concluziile elaborate in comun, astfel incat in momentul in care textul Constitutiei va fi supus dezbaterilor parlamentare sa se poata adopta varianta optima a acestuia pentru a nu prejudicia viitorul european al cetatenilor Republicii Moldova.
Problema modificarii Constitutiei Republicii Moldova este, insa, tratata diferit de catre oficialii europeni si cei moldoveni. Daca la Chisinau se pledeaza pentru schimbarea continutului mai multor articole din actul suprem al statului, precum este cel cu referire la modalitatea de alegere a presedintelui statului, dar si a articolului cu privire la limba oficiala, atunci Bruxelles-ul recomanda doar amendarea articolului 78 – articol care in prezent prevede alegerea sefului tarii de catre Parlament. Presedintele Comisiei de la Venetia, Gianni Buquicchio, in cadrul primei vizite la Chisinau, din perioada 9-11 februarie curent declara ca “… celelalte modificari mai pot astepta”.
Intr-un interviu acordat pentru Europa Libera de catre Gheorghe Cojocaru, istoric, presedinte al Comisiei pentru Condamnarea Crimelor Comunismului in Republica Moldova, dar si autor al mai multor publicatii despre politica externa a Chisinaului, acesta a explicat de ce autoritatile moldovenesti trebuie sa ia in calcul toate optiunile care le sunt puse la dispozitie de forumurile europene: “Comisia de la Venetia este o autoritate recunoscuta in sfera dreptului, consacrata pe plan international, cuvantul careia cantareste greu in fata organismelor europene si internationale. Modul in care un stat sau altul reactioneaza la recomandarile Comisiei spune multe despre angajamentul democratic al acestora si despre felul in care statul respectiv, in cazul dat Republica Moldova, doreste sa se regaseasca ca stat de drept in familia europeana.”
Este greu de crezut ca oficialitatile de la Chisinau isi permit luxul de a modifica legea suprema a statului ori de cate ori Uniunea Europeana va recomanda acest lucru. Blocajul politic in care s-a pomenit Moldova se datoreaza in principal lacunelor in Constitutie. Pe de alta parte, insa, reprezentantii AIE nu pot sa neglijeze aceste recomandari, chiar daca ele nu sunt obligatorii.
Acest lucru il confirma intr-un alt interviu pentru Europa Libera si Victor Puscas, fostul presedinte ale Curtii Constitutionale din Moldova. Acesta declara: “Din punct de vedere juridic, si pentru parlament, aceasta este o opinie. Nimeni nu poate sa indice parlamentului care hotarare sa fie adoptata. Orice stat membru al Consiliului Europei analizeaza problema si ia decizia respectiva. Bineinteles ca acestia sunt cei mai puternici specialisti si daca de o suta de ori nu o sa fie luata in consideratie opinia Comisiei de la Venetia, bineinteles ca o sa apara problema. Se ridica intrebarea: sau Comisia nu este niciodata competenta, sau tara in general nu respecta standardele de drept international.”
Pe de alta parte, liderul comunist, Vladimir Voronin, insista asupra luarii in consideratie de catre actuala guvernare a tuturor recomandarilor Comisiei de la Venetia, in caz contrar AIE ar putea pune in pericol viitorul european al Republicii Moldova. Comunistii moldoveni sunt gata sa faca cedari in ceea ce priveste modalitatea de alegere a sefului statului, dar nu accepta discutii suplimentare pentru modificarea altor articole ale Constitutiei, mai ales al celui cu referire la limba de stat.
Interesant este si faptul ca fostii guvernanti au primit si ei avize din partea Comisiei de la Venetia, atat in anul 2008, cat si in anul 2009. Maniera de interpretare si implementare a recomandarilor a fost selectiva. In anul 2008, membrii Comisiei atrageau atentia autoritatilor comuniste de la Chisinau ca prin noile amendamente la codul electoral limiteaza foarte multe drepturi si libertati ale cetatenilor moldoveni. Cresterea pragului electoral, interzicerea blocurilor si aliantelor electorale, dar si limitarea accesului persoanelor cu dubla cetatenie la ocuparea functiilor de stat a fost condamnata de aceeasi Comisie de la Venetia. In acea perioada Vladimir Voronin nu se arata preocupat de recomandarile mai multor organizatii si institutii regionale, precum cele ale Uniunii Europene, Organizatiei pentru Securitate si Cooperare Europeana sau Consiliului Europei.
In plina pregatire pentru alegerile parlamentare din anul 2009, Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, sugerase autoritatilor de la Chisinau sa obtina avizul Comisiei de la Venetia pentru ultimele schimbari in legislatia electorala. “Sistemele electorale din Europa sunt foarte diferite, pragurile electorale de asemenea. Consiliul Europei (CoE) nu poate obliga Republica Moldova sa introduca un anumit prag, dar Comisia de la Venetia si CoE cred ca 5% pentru stabilirea pragului electoral ar fi cifra optima… ”, declarase oficialul european, citat de Interlic in anul 2008.
Dupa alegerile din 5 aprilie 2009, urmate de protestele de la Chisinau, raportorii europeni pentru Republica Moldova au atentionat din nou autoritatile comuniste despre lacunele existente in legislatia electorala, dar si despre faptul ca are loc monitorizarea procesului de implementare a Rezolutiei 1666 din anul 2009 cu privire la functionarea institutiilor democratice din Republica Moldova. Comunistii au tinut cont de avizul raportorilor, dar au interpretat in interes propriu aceste recomandari, marind pragul electoral pana la 5% cu putin timp inaintea alegerilor anticipate.
Fosta guvernare de la Chisinau, in calitatea sa de “opozitie constructiva” poate sa fie sau sa nu fie de acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, dar tocmai ea a desconsiderat opinia oficialilor europeni. Ulterior acest lucru i-a adus prejudicii de imagine. Actuala guvernare trebuie sa-si rezerve timp de reflectie asupra propunerilor care au fost inaintate de Comisia de la Venetia, astfel incat Republica Moldova sa nu mai fie doar o problema, care poate sa provoace instabilitate la frontiera de est a Uniunii Europene.
Dialog pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana
Inaintea sosirii misiunii de documentare a Comisiei Europene la Chisinau, ministrul de exerne moldovean, Iurie Leanca, declara in cadrul unei conferinte de presa ca: „Delegaţta care vine are mandat atat din partea Comisiei Europene, cat si a tuturor tarilor-membre, ceea ce vorbeste despre seriozitatea cu care UE trateaza subiectul.” Acest discurs al oficialului moldovean vine sa ne convinga, o data in plus, de bunele intentii ale Uniunii Europene de a-si apropia politic si economic Republica Moldova.
Autoritatile de la Chisinau sunt de parere ca obiectivele de integrare europeana si obtinerea liberalizarii regimului de vize pentru cetateniii moldoveni va depinde exclusiv de nivelul de pregatire a institutiilor statului pentru a indeplini conditiile impuse de Uniunea Europeana. Responsabilitatea si eficienta institutiilor abilitate cu implementarea obligatiilor care reies din dialogul pentru liberalizarea circulatiei cetatenilor moldoveni trebuie sa devina deviza actualei guvernari.
In urma discutiilor pe care le-a avut Misiunea Comisiei Europene pentru discutii exploratorii pe marginea dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu autoritatile moldovenesti, reprezentantii acesteia au confirmat ca negocierile cu privire la libera circulatie pentru cetatenii moldoveni ar putea incepe pe 15 iunie 2010.
“Atasamentul Guvernului de la Chisinau fata de procesul pentru obtinerea regimului liberalizat de vize este foarte clar si noi vom depune toate eforturile ca la 15 iunie 2010 sa demareze dialogul privind negocierile pe marginea acestui regim”, a declarat Joannes De Ceuster, seful Unitatii Aspecte Internationale ale Migratiei si Politici in domeniul Vizelor, citat de Moldpres.
Alianta pentru Integrare Europeana a facut demersuri importante pentru ca procesul de integrare europeana sa avanseze. Cu toate acestea exista inca numeroase obstacole, care trebuie sa fie tratate cu responsabilitate, astfel incat masurile luate pana in acest moment sa isi dovedeasca eficienta. La fel de important, insa, este ca si oficialitatile europene sa fie cat mai prezente la Chisinau, sa monitorizeze procesele care tin nemijlocit de implementarea prevederilor acordurilor semnate intre cele doua parti.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu