Buna guvernare ca soluție

ogj.com

Săptămâna trecută am avut deosebita onoare să asist la dezbaterea cu tema "New Security Dynamics in the Black Sea Region", care l-a avut ca invitat special pe  Sergei Konoplyov, Director al Harvard Black Sea Security Program și US-Russia Security Program, organizat de Fondul pentru Cooperare și Parteneriat Marea Neagră – Marea Caspică, București.

Din lipsă de timp nu am avut cum să pun imediat principalele idei pe care mi le-am notat. De altfel, pentru cei care cunosc bine spațiul, adică Bazinul Mării Negre, cu toată geopolitica lui, lucrurile pe care le voi nota eu în această postare nu sunt inedite. Sergei Konoplyiov este un fin cunoscător al regiunii, dar nu știu de ce, am avut senzația că s-a cam autocenzurat: ori nu dorea să spună mai multe (și sigur știa mult mai mult decât lucruri de cultură generală pentru cineva care studiază relațiile internaționale, pe care noi muritorii de rând le cunoaștem), fie eram noi prea ”mici” ca să știm și noi ce știe și el.

Cu toate acestea o să împărtășesc din notițele mele.

În primul rând trebuie să vorbim despre interese. Și nu interesele oricui, ci ale Casei Albe. Anume Washingtonului îi datorăm reorientarea atenției liderilor americani către Asia-Pacific, acolo unde avem actori precum China sau de ce nu și Pakistan, că e tot Asia. Și dacă tot am vorbit despre reorientare, atunci trenuie să vedem de ce s-a întâmplat acest lucru. Răspunsul vine din motivarea acțiunilor de decizie de politică externă: își permit Statele Unite ale Americii să fie mai atente la GBSA (Bazinul Mării Negre), decât la Asia? Cât de mult o atenție sporită pentru GBSA ar permite atingerea intereselor vitale ale SUA?

Totuși, SUA nu s-a retras de tot din regiunea  care ne interesează pe noi. GBSA, după Konoplyov, devine interesantă pentru SUA pentru prima dată în perioada războiului rece, atunci când Turcia devine garant al securității în acest spațiu prin apartenența sa la NATO. Aceasta este prima perioadă. După 11 septembrie 2011, Casa Albă decide că GBSA este din nou importantă și că actorii din această regiune ar putea ajuta SUA să lupte împotriva terorismului internațional (Afganistan – ce poate fi mai motivant de atât?). În plus, GBSA devine importantă și din punct de vedere energetic.

Încet, încet ne mișcăm spre Asia Centrală, căci unificate, toate aceste elemente duc spre ea, prin GUAM. De ce GUAM? Pentru că aceste state care o formează au elemente comune: prezența rusă pe teritoriile lor, inclusiv a forțelor armate rusești, iar SUA lucrează mai ”ușor” cu un grup de state, decât cu un singur stat.

Interesele SUA se lovesc aici de cele ale Federației Ruse, dar și ale Iranului. Una dintre soluțiile pentru a îndepărta influența celorlalți doi ”concurenți” este exportul de valori democratice (discursul despre principiile democratice).

Evident că Rusia nu se va retrage din regiune. E prea vitală aceasta din punct de vedere geostrategic. Iar în rezultat, nu vom asista decât la non-retragerea trupelor rusești din mai multe state ex-sovietice și menținerea conflictelor înghețate. În fond, înghețarea conflictelor reduce costurile de întreținere ale acestora. Cu toții știm că e criză nu doar în zona euro, dar și în ”zona” indicatorilor macroeconomici rusești, care depind de performanțele economice ale partenerilor occidentali.

Urmează și momentul în care pot să nu fiu de acord cu Konoplyov.

Expertul ucrainean este de părere că probabilitatea ca republici autonome să se desprindă din Federația Rusă este nulă: ”Nu văd mișcări de separare. Rusia ar prefera să plătească aceste mișcări, republici, regiuni autonome ca să nu se desprindă.”

Ok. Dar câți bani mai are Rusia pentru aceasta? Și dacă banii nu sunt o problemă, atunci întrebarea poate să fie reformulată: trebuie, poate, are și alte resurse în afară de bani, vrea cetățeanul rus să mai fie amăgit cu grandoarea imperiului? Eroziunea în acest caz va fi mai degrabă un proces intern. Și apoi, singur Konoplyov se contrazice adăugând: ”Rusia e non-atractivă chiar pentru propriii cetățeni, nu doar pentru periferii... .” Și oferă singur exemple: Kaliningrad, cozile la ambasadele SUA în comparație cu cele de la ambasadele Rusiei... .

Și ca la toate reuniunile de acest tip, îi întrebăm mai pe toți experții: care-i soluția pentru cei care vin din spațiul ex-sovietic? Soluția se pare că este una singură, simplă: BUNA GUVERNARE!