Am fost, suntem şi vrem să fim români!

27 martie 2010… . Ora 10.56… . Căutam insistent cu Petru Sîrghi, membru al Ligii Studenţilor Basarabeni din România, intrarea în clădirea Cercului Militar Naţional din strada Regina Elisabeta. Ca noi mai erau încă câteva persoane ce insistau să găsească aceeaşi locaţie: sala unde Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina avea să organizeze pe data de 27 martie 2010 un eveniment dedicat aniversării a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România – moment istoric care a avut loc în anul 1918.

„Arhivele româneşti mustesc de informaţii privind Basarabia şi ele trebuie să fie valorificate”, aşa îşi începea discursul primul vorbitor al evenimentului. Cu această remarcă au fost de acord toţi cei prezenţi în sală.

Am aruncat cu Petru câte o privire curioasă şi am scanat auditoriul: public majoritar de vârsta a treia, dar pe faţa acestuia era schiţată grija şi onoarea pe care o poartă istoriei, neamului şi memoriei timpului petrecut în arhivele româneşti din ţară şi durerii că nu au făcut acelaşi lucru cu arhivele şi documentele de la Chişinău.

Fără Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918 nu am fi avut 28 noiembrie 1918 şi nici 01 decembrie 1918...

În sală au fost prezenţi mulţi istorici, scriitori, artişti, pentru care 27 martie 1918 nu este o simplă trecere în revistă a membrilor Sfatului Ţării. Ei cred, încă mai cred, că nu 27 august – ziua când a fost proclamată independenţa Republicii Moldova este ziua noastră naţională, ci 27 martie – ziua când gândurile se întorc cu apoape o sută de ani înapoi spre ceea ce au reuşit să facă predecesorii noştri, atunci când votau pentru unirea Basarabiei cu Patria Mamă. Este timpul propice ca această parte a trupului românesc să devină subiect principal al dialogurilor politice şi diplomatice, astfel încât Moldova de dincolo de Prut să revină la valorile europene, acolo unde îi este locul.

Istoricii prezenţi în sală au recunoscut faptul că Ardealul a fost mai important în discursurile lor şi cele ale cercetătorilor decât Basarabia, iar titlul cărţii lansată anul trecut la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti „BASARABIA PĂMÂNTUL MISIUNII NOASTRE”, semnată de părintele Sergiu Roşca, trebuie să devină punctul de reper pentru toţi cei care simt şi trăiesc româneşte, indiferent de locaţie.

Domnul Nicolae Lupan, primul preşedinte al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, cu emoţii în ochi şi în suflet a făcut o precizare importantă menită să încurajeze spiritul românesc de dincolo de Prut: „România este una dintre cele mai democratice ţări din Europa şi nimeni nu ar avea de suferit... .” Acesta a fost un mesaj adresat basarabenilor, dar pe care nu trebuie să-l ignore nici cei de la Bucureşti. Cu vocea-i tremurânda în care se simţea regretul, Domnia Sa l-a citat pe primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur care spunea la începutul anilor ´90 următoarele: „O să vă spun eu când vom fi gata de unire... .” S-a întâmplat că nu am mai fost gata niciodată... .

Pentru a dilua momentul de tristeţe care ne-a cuprins pe toţi, Domnul Nicolae Ene, preşedintele filialei din Timişoara a Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina a spus următoarele: „În anii ´90 era imposibil să se proclame Unirea, pentru că astfel ne-am fi putut pricopsi aici cu o armată de agenţi KGB. Existe deziderate administrative care trebuie atinse, astfel încât să fie înlocuită în totalitate clasa politică care încă mai are moştenire sovietică. Încă mai vorbeşte în noi latura noastră emoţională, mai puţin cea raţională. Din păcate noi mai avem în discursuri accente de comemorare şi nu de celebrare. Este timpul să nu-l mai plângem pe Grigore Vieru, pentru că Vieru a plecat pe cal... . Contează ce suntem capabili noi să facem, astfel încât să contribuim cu toţii la cauza nobilă a reîntregirii neamului... .”

După aceste cuvinte frumoase, rostite de Domnul Nicolae Ene, mi-am îndreptat privirea către Petru, care admira Diploma de Onoare acordată Ligii Studenţilor Basarabeni din România de către Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina pentru aportul acestor tineri frumoşi la promovarea valorilor româneşti.

„Vor mai fi prilejuri pentru unire, nu trebuie să le ignorăm! Fruntaşi de-o parte şi de alta a Prutului trebuie să militeze pentru acest ideal”, - sunt cuvintele Domnului Profesor Nichita Adăniloaie, discursul căruia a îcheiat evenimentul dedicat celebrării celor 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România din anul 1918.