Pe 7 mai 2010 Parteneriatul Estic al Uniunii Europene a implinit un an de la lansare. Proiectul a fost creat la initiativa Poloniei si a fost sustinut activ de Suedia. Acesta cuprinde sase state ex-sovietice: Azerbaijan, Armenia, Belorusia, Georgia, Moldova si Ucraina. Si Federatia Rusa poate sa participe la lucrarile proiectului si sa beneficieze de instrumentele Parteneriatului Estic pentru regiunea Kaliningrad. (Nezavisimaya Gazeta)Publicat de CSEEA, preluat de CURAJ.NET.
Saptamana trecuta s-a implinit un an de la lansarea Parteneriatului Estic – proiect inclus in Politica Europeana de Vecinatate (PEV) destinat exclusiv Europei de Est. Initiativa crearii acestui proiect apartine Poloniei si Suediei, ea fiind un raspuns la Uniunea Mediterana din cadrul aceluiasi PEV, care beneficia de mai mult sprijin, inclusiv financiar, pe filiera sudica a Uniunii Europene, fiind sustinuta activ de Franta, care avea interese politice si economice in regiunea Marii Mediterane si statele din Africa de Nord incluse in aceasta.
Evenimentele care au avut loc in ultimii 5 ani in Europa de Est au demonstrat importanta acestei zone pentru stabilitatea si securitatea frontierei estice a Uniunii Europene. In urma celor doua valuri de extindere din anul 2004 si 2007, oficialii de la Bruxelles au inceput sa se intrebe daca Uniunea Europeana dispune de capacitate dar mai ales dorinta de a-si mai asuma o asemenea experienta sau este timpul sa se opreasca pentru o perioada nelimitata si sa reflecteze asupra proceselor prin care este obligata sa treaca de circumstantele interne si externe.
Revenind, insa, la Parteneriatul Estic trebuie sa mentionam aici ca acesta a primit deja resursele financiare si instrumentele necesare pentru implementarea si sustinerea unor proiecte concrete in statele ex-sovietice carora le-a fost destinat de la inceputul crearii sale. Acest proiect ar trebui sa apropie economic, politic si social cele sase state beneficiare de realitatile si nivelul de dezvoltare a Uniunii Euopene. Problema apare la nivelul perceptiei individuale a fiecarui participant la derularea lui, care nu coincide neaparat cu filosofia de baza a Parteneriatului Estic, deoarece nu este o etapa prealabila a procesului de aderare, dupa cum sperau conducerile statelor ex-sovietice, ci un instrument de care trebuie sa profite pentru a se apropia de valori si principii democratice, astfel incat sa atinga un grad inalt de stabilitate pe termen lung.
CSI alias Eurasia ca alternativa a Parteneriatului Estic
Pe 15 mai 2010, publicatia rusa Nezavisimaya Gazeta nota ca Parteneriatul Estic al Uniunii Europene mai este privit si ca o alternativa la Comunitatea Statelor Independente. Iata de ce lansarea proiectului in luna mai a anului 2009 a schimbat logica relatiilor bilaterale dintre Federatia Rusa si Uniunea Europeana, stagnand, oarecum, negocierile cu privire la semnarea noului acord de cooperare dintre cei doi actori. La inceput Moscova a adoptat o pozitie ostila fata de acesta, dar in scurt timp a realizat ca interesele politice si parteneriatul economic pe care le are in Europa de Vest are prioritate in fata mofturilor geostrategice pe care le are in state ex-sovietice.
Partea rusa a devenit mai pragmatica in evaluarea propriilor proiecte. Drept dovada in argumentarea acestei teze servesc discutiile tot mai aprinse pe marginea subiectului viabilitatii CSI, acesta nefiind omis nici in cadrul lucrarilor forumului economic al statelor membre ale CSI si Europei de Est care a avut loc la Viena la sfarsitul lunii aprilie curent unde s-a pus in discutie problema viitorului acestei comunitati mentinute artificial de catre Moscova si in evolutia careia nu crede niciun participant, in afara de Federatia Rusa. Partea rusa recunoaste ca Parteneriatul Estic poate reprezenta in viitor o alternativa la proiectul “CSI”.
Este important sa intelegem ca oficialii de la Kremlin nu au renuntat la pretentiile de a-si restabili influenta in spatiul ex-sovietic, ci doar au evaluat beneficiile potentiale ale unei atitudini mai neimperative in dialogul cu Uniunea Europeana, astfel incat sa castige timp si spatiu de actiune in Vecinatatea Apropiata.
Intre timp, viitorul Comunitatii Statelor Independente devine tot mai incert. Insasi Federatia Rusa are un comportament contradictoriu fata de aceasta organizatie regionala, comunica Nezavisimaya Gazeta in acelasi articol. Argumentul principal in favoarea acestei afirmatii il constituie simpul fapt ca, desi din punct de vedere legislativ, mecanismul de functionare al unei Zone Economice Libere intre statele partenere a fost elaborat in anul 1994, Rusia inca nu a ratificat acest acord. Aceasta Zona Economica Libera trebuia sa devina cel mai important mecanism integrationist in spatiul ex-sovietic. Lipsa unui consens in ceea ce priveste stabilirea nivelului TVA pentru hidrocarburi a stat la baza esecului punerii in aplicare a acestuia. Daca Rusia s-ar fi conformat rezultatelor acelor negocieri, atunci ea ar fi suportat pierderi de 600 mln dolari SUA anual.
Liderii de la Kremlin doresc reluarea negocierilor cu privire la crearea Zonei de Liber Schimb in interiorul CSI si aceasta deoarece statele fostele state membre ale URSS servesc drept piete de desfacere pentru produsele de origine rusa. Oricat de mult nu ar insista oficialii de la Moscova pe necesitatea existentei acestei organizatii din considerente politice, factorul economic nu este deloc de neglijat. In plus, aceeasi Nezavisimaya Gazeta confirma lucruri deja bine stiute tuturor: economia rusa este tinuta la suprafata de pietele statelor ex-sovietice si de livrarile de produse energetice pe pietele europene - acestia fiind principalii consumatori. Apare aici intrebarea fireasca: daca Rusia intelege importanta aderentei la institutii comerciale internationale de ce nu respecta principalele reguli comerciale impuse de acestea? Daca va fi acceptata in calitate de membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, va trebui sa se conformeze normelor de functionare a mecanismelor din interiorul acesteia, iar asta inseamna ca si statele ex-sovietice, membre ale OMC, vor trebui sa fie tratate pe picior de egalitate. Moldova sau Ucraina nu trebuie sa fie tratate cu superioritate, deoarece votul acestora poate conditiona viitorul statut de membru OMC al Federatiei Ruse.
Acelasi interes economic impune Rusia sa insiste asupra avansarii proceselor de integrare din cadul CSI, astfel incat cele sase state ex-sovietice incluse in Parteneriatul Estic sa ramana orientate, cel putin economic, spre Est. Federatia Rusa si-a stabilit prioritati, dar nu a luat in calcul posibilitatea ca acestea sa se confrunte la un moment dat.
In cadrul lucrarilor forumului economic al statelor membre ale CSI si Europei de Est, care a avut loc la finele lunii aprilie curent a fost inaintata o propune de a crea un spatiu economic unic care sa se intinda de la Oceanul Atlantic pana in zona Pacificului. Finalitatea unei asemenea ambitii politice este integrarea economica a statelor membre ale Uniunii Europene in Eurasia – proiect aproape imposibil de realizat din cauza acelorasi realitati politice si economice care despart Rusia de Europa. Un singur memorandum de evitare a noilor crize energetice, semnat intre cei doi, nu poate sa epuizeze suspiciunile reciproce. Moscova greseste daca crede ca Parteneriatul Estic va fi inghitit intr-un proiect de o asemenea anvergura.
Moscova curteaza economic Uniunea Europeana, dar ar trebui sa tina cont si de opiniile conducerilor celor sase state ex-sovietice care beneficiaza de mecansimele si instrumentele financiare ale Parteneriatului Estic. Desi este abia la inceput, acest proiect a reusit sa ofere o perspectiva mult mai realista de dezvoltare acestor actori, decat existenta CSI de aproape 20 de ani. Oficialii europeni trebuie sa insiste pe filiera estica daca tin cu adevarat la stabilitatea frontierelor estice. Din pacate lipsa maturitatii elitelor politice din aceste tari are un efect nociv asupra functionarii institutiilor democratice, ceea ce duce la posibilitatea aparitiei unor tulburari sociale interne.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu