Expansiunea Bucurestiului la Chisinau - motiv de ingrijorare pentru Moscova

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat in perioada 27 – 28 ianuarie 2010 o vizita de lucru la Chisinau. Cu aceasta ocazie, presedintele roman a anuntat ca Republica Moldova va primi din partea Romaniei ajutor financiar in valoare de peste 100 milioane euro si sustinere politica si diplomatica in demersul sau de integrare europeana. Entuziasmul autoritatilor moldovenesti a fost tratat cu ironie de catre presa de la Moscova, iar autoritatile rusesti s-au abtinut sa comenteze aceasta vizita. (Novaya Gazeta, REGNUM, Kommersant.ru )

Publicat de CSEEA. Preluat de SPRE VEST, CURAJ, Presa din Basarabia

Dupa o perioada lunga de conflicte diplomatice, Chisinaul si Bucurestiul au reusit sa reia dialogul politic. Acest lucru a devenit posibil in urma pierderii alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009 de catre comunistii aflati la conducerea statului pentru o perioada de opt ani. Disputa dintre cele doua state vecine a luat amploare pe fonul revoltei tinerilor de la Chisinau, care au protestat importiva fraudarii alegerilor din 05 aprilie 2009.

Dincolo de insemnatatea istorica a acestei vizite, pentru Moscova ea mai are si alte conotatii, si toate aceastea in pofida faptului ca reactiile autoritatilor ruse se lasa asteptate. Vizita presedintelui Romaniei in capitala Republicii Moldova poate fi tratata in mai multe feluri: pe de o parte Moscova isi simte din ce in ce mai mult amenintata influenta politica in acest stat, iar pe de alta parte ar putea obtine anumite avantaje, Chisinaul servind drept teritoriu de relansare a relatiilor romano-ruse.

Pozitia adoptata de autoritatile rusesti fata de atitudinea tot mai prietenoasa a liderilor de la Bucuresti este fireasca. Romania este stat membru al Uniunii Europene, care isi asuma deschis sustinerea pentru orientarea spre integrarea europeana a Republicii Moldova in calitate de partener, care detine expertiza necesara desfasurarii acestui proces si nu in calitate de “jandarm european”, sosit sa inspecteze capitala Moldovei, dupa cum insinueaza presa rusa.

De altfel, aceeasi reprezentanti ai presei rusesti, acuza Romania ca isi cumpara respectul si loialitatea pe bani multi. Cele 130 mln de euro sunt bani proveniti din fonduri europene si nu sunt altceva decat restantele pentru anul 2009, destinate implementarii proiectelor transfrontaliere intre Romania, Republica Moldova si Ucraina. Ei sunt alocati prin Instrumentul Politicii Europene de Vecinatate (IPEV). Confuzia creata de presa rusa prin care Romania este acuzata de distribuirea banilor europeni se datoreaza lipsei de informare cu privire la structura si algoritmul IPEV. Obtinerea fondurilor internationale pentru liderii Aliantei pentru Integrare Europeana reprezinta intarirea pozitiilor Aliantei, astfel incat la alegerile anticipate sa obtina numarul necesar de mandate parlamentare. Ajutorul financiar occidental si scindarea PCRM in interior ar putea reprezenta acel punct de cotitura finala al Republicii Moldova spre Uniunea Europeana.

Numarul mare de moldoveni care doresc sa obtina cetatenia statului vecin, adica a Romaniei nu este trecut nici el cu vederea de Moscova. In anul 2009 au redobandit cetatenia romana aproximativ 20000 de persoane, iar numarul total al cererilor depuse cu acelasi scop atinge 500000. Trebuie sa mentionam ca cifra celor care au dobandit cetatenia Federatiei Ruse din anul 1989 si pana in prezent este cu mult mai mare, iar riscul ca cetatenii moldoveni sa emigreze in statele Uniunii Europene este mic, deoarece acestia sunt cunoscatori de limba rusa, ceea ce le permite o deplasare mai usoara in interiorul spatiului ex-sovietic.

Moscova este deranjata si de faptul ca la Chisinau se vorbeste tot mai mult despre unificarea celor doua state vecine. Deja exista un demers oficial din partea a 35 de organizatii non-guvernamentale de o parte si de cealalta a Prutului care cer oficialitatilor romane, cat si moldovene unificarea nationala a poporului roman. Declaratia in care noul Ministru al Afacerilor Externe al Romaniei, Teodor Bakonski, numeste Republica Moldova Basarabia este categorisita ca un prin pas facut de autoritati spre afirmarea unitatii romanilor din ambele tari, acestea refuzand sa vorbeasca despre un alt popor sau o alta limba decat cea romaneasca in aceasta regiune.

Nu toti liderii fractiunilor politice aflate la guvernare in capitala Moldovei sustin tendintele pro-romane de la Chisinau. Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat din Moldova este ferm convins de necesitatea semnarii Tratatului de Baza dintre cele doua state vecine. Parafarea unui asemenea document oficial ar putea oferi relatiilor moldo-romane posibilitatea de a trece la un alt nivel de comunicare, mult mai avansat. Refuzul de semnare a documentului este egal cu nerecunoasterea independentei si suveranitatii Republicii Moldova, mai adauga liderul PDM, Marian Lupu, citat de REGNUM.

Expansiunea romaneasca este sustinuta deschis de catre autoritatile unioniste de la Chisinau, titreaza si Novaya Gazeta. Prin deschiderea unor studiouri regionale a doua mari grupuri media romanesti in Moldova, - Publika TV si Jurnal Tv, - spatiul public se va afla sub dominatie romaneasca totala, ceea ce va duce la scaderea prezentei publicatiilor ruse, iar treptat si la reorientarea totala a politicii externe a Chisinaului spre spatiul European, care ofera perspective opuse celor care vin dinstre Moscova.

De la vizita presedintelui roman, Traian Basescu in capitala Republici Moldova a trecut aproape o saptamana. Pasivitatea cu care au tratat autoritatile de la Moscova subiectul supus dezbaterii nu denota dezinteres pentru procesele politice care au loc la Chisinau. Moscova a adoptat o atitudine, in aparenta, pasiva, expectativa, astfel incat sa poata studia comportamentul liderilor aflati la guvernare, dar si miscarile interne din PCRM ca ulterior sa se poata pozitiona cat mai bine in cadrul alegerilor anticipate, care cel mai probabil vor avea loc in toamna anului 2010.