În gura ruşilor I

Saptămâna trecută Republica Moldova a fost foarte prezentă în ştirile din publicaţiile online ruseşti. De vină este poziţia duală a autorităţilor de la Chişinău faţă de aniversarea celor 65 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Polemica pe marginea acestui subiect nu a încetat nici în această săptămână.

Publicat de STIRI.ROMANISM.NET, preluat de CURAJ.NET.

Începem această primă ediţie cu un interviu acordat de deputatul fracţiuni Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, pentru postul de radio rus Ecoul Moscovei.

Deputatul Marian Lupu este de părere că este un lucru normal ca în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană să existe opinii divergente în ceea ce priveste participarea sau neparticiparea soldaţilor moldoveni la parada militară de la Moscova. Aceastea au avut drept finalitate discuţii aprinse pe marginea subiectului. AIE nu a avut o opinie unică. Revenind, însă, la poziţia Partidului Democrat din Moldova liderul fracţiunii parlamentare a menţionat că membrii acesteia au pledat pentru participarea soldaţilor moldoveni la manifestatiile dedicate evenimentului, deoarece invitaţia lansata de autorităţile ruse a fost un semn de respect şi de încredere faţă de Republica Moldova, dar şi faţă de aportul şi contribuţia adusă de moldoveni în Marele Război pentru Apărarea Patriei.

Întrebat ce crede despre atitudinea preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, faţă de acest subiect, Marian Lupu a declarat că aceasta reflectă principii şi convingeri interne din cadrul Partidului Liberal. Familia Ghimpu a luptat de-a lungul existenţei sale împotriva totalitarismului. În acest context, liderul PDM este de părere că istoria nu trebuie transformată în politică orientată spre trecutul care înseamnă şi foamea din anul 1946, dar şi deportări.

În ceea ce priveşte procesul de reglementare a diferendului transnistrean, Marian Lupu a declarat că Moldova a greşit în anul 2003 şi nu a negociat corect atunci când i-a fost propusă semnarea Memorandumului Kozak, ceea ce a dus la înrăutăţirea relaţiilor bilaterale dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă pentru o perioadă de şapte ani.

La finele interviului Marian Lupu a mai adăugat că Republica Moldova nu este un proiect temporar şi nici un stat temporar – aceasta fiind şi poziţia Partidului Democrat din Moldova.

Varianta online a ziarului rus Kommersant scria pe 11 mai 2010 că fostul preşedinte al Republicii Moldova cheamă conducerea actuală a statului să dizolve Parlamentul şi să stabilească data alegerilor anticipate. În caz contrar, dacă Alianţa aflată la guvernare va depăşi data de 16 iunie 2010 – termenul limită legal de dizolvare a organului legislativ -, atunci PCRM va organiza proteste în masă. Totuşi, partidul aflat în opoziţie este gata să poarte un dialog cu membrii AIE, dar nu va accepta propunerile acestora pentru modificarea articolului 78 al Constituţiei Republicii Moldova.

În acelaşi articol vom găsi şi opinia lui Kiril Tanaev, directorul Fondului pentru o Politică Eficientă. Acesta este de părere că AIE trece printr-o perioadă grea şi asta deoarece nu a reuşit să se apropie destul de mult de UE, iar aliatul de bază – România – trece şi ea printr-o criză economică destul de acută. Tot Kiril Tanaev pune sub semnul intrebarii posibilitatea ca PL si AMN să depăşească pragul minim electoral, de aici rezultă că Voronin, atunci când invocă dialogul politic, este evident că se adresează lui Vlad Filat şi Marian Lupu.

Despre criza politică de la Chişinău relatează şi postul de radio Vocea Rusiei. Într-un interviu acordat de acelaşi Vladimir Voronin aflăm că AIE subminează dezvoltarea democraţiei în Moldova doar pentru a se menţine la conducerea statului. Propunerile înaintate de PCRM membrilor AIE nu constituie un ultimatum, ci o variantă de compromis pe care ultimii refuză să o accepte. Partidul Comunist pledează pentru alegerea preşedintelui statului de către parlament. Republica parlamentară este cea mai corectă şi cea mai democratică formă de conducere a statului, a mai adăugat V. Voronin.

Tot din varianta electronică a Vocei Rusiei, mai exact pe 12 mai 2010, aflăm că Marian Lupu susţine că viitorul Moldovei stă în mânile AIE. Acesta a mai adăugat că membrii Alianţei aflate la guvernare tratează cu scepticism propunerile venite din partea PCRM, deoarece liderii acestui partid nu au dat dovadă de consecvenţă în trecut şi nu şi-au respectat promisiunile. Voronin susţine ideea unui dialog, dar de fapt sugrumă singur posibilitatea de a purta unul. În ceea ce priveşte modalitatea de alegere a preşedintelui statului PDM consideră că acesta este un drept al cetăţenilor R. Moldova. Dacă posibilitatea de a organiza un referendum va eşua, atunci cel mai probabil Republica Moldova îşi va aştepta cetăţenii la vot în toamna anului 2010, a mai adăugat Marian Lupu.

În aceeaşi zi Vladimir Voronin a declarat pentru acelaşi post de radio că şi-ar dori ca alegerile anticipate să aibă loc în luna octombrie 2010. Totodată el a menţionat că una din condiţiile de bază pe care le-a impus AIE este dizolvarea Comisiei de cercetare a crimelor comunismului, care elaborează un plan de scoatere în ilegalitate a Partidului Comunist.

Tot de pe pagina web a postului de radio Vocea Rusiei aflăm că preşedintele interimar al Republicii Moldova a trimis pe 11 mai 2010 o scrisoare adresată lui Dmitrii Medvedev în care exprima condoleanţe în legătură cu tragedia de la mina „Raspadskaya”.

Agenţia de presă RIA Novosti l-a citat pe fostul preşedinte al R. Moldova pe 11 mai 2010, susţinând că Moldova se confruntă cu o criză a puterii. De această dată Vladimir Voronin a declarat că este mulţumit de faptul că AIE devine tot mai pragmatică în privinţa modificării Constituţiei. AIE este în căutarea unor contacte cu PCRM, ceea ce este un semn bun, a mai adăugat Voronin.

Aceeaşi agenţie de presă RIA Novosti titrează că „în Moldova guvernarea schimbă legislaţia în interese proprii”. Astfel, prin modificările aduse codului electoral la viitoarele alegeri parlamentare partidele vor putea forma blocuri, iar pragul minim pentru ca acestea să intre în viitorul Parlament este de 6%. Aceste modificări nu sunt altceva decât un şiretlic la care au recurs membrii AIE, deoarece ştiu că cetăţenii cu drept de vot aflaţi în afara frontierelor statului nu vor putea vota din cauza că se află în ilegalitate pe teritoriul acestora. Astfel ei vor fi obligaţi să se înscrie în liste suplimentare, afirmă juristul Sergiu Sârbu. Listele suplimentare sunt foarte uşor de falsificat. Deoarece numărul concret al cetăţenilor moldoveni aflaţi în ilegalitate pe teritoriul altor state nu este uşor de verificat, există o mare probabilitate ca aceştia să voteze de mai multe ori.

Agenţia de presă REGNUM s-a referit şi ea la situaţia din Moldova pe 12 mai 2010, susţinând că „Moldova este condusă de români”, iar candidatura lui Marian Lupu pentru postul de preşedinte al Republicii Moldova nu este cea mai potrivită pentru Bucureşti, deoarece acesta şi-a făcut studiile la Moscova. În acelaşi articol mai aflăm că în Moldova pentru prima dată în 20 de ani la conducerea statului se află forţe politice pro-române, printre aceştia regăsindu-se nu doar Mihai Ghimpu, dar şi Vlad Filat. O asemenea situaţie este foarte propice pentru Bucureşti pentru a restabili legătura cu acest teritoriu pe care a pierdut-o pe 28 iunie 1940.

În ziua următoare, aceeaşi REGNUM titra că preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, nu face altceva decât să tulbure apele politice de la Chişinău prin atitudinea sa faţă de participarea la manifestaţiile dedicate zilei Victoriei organizate la Moscova pe 09 mai curent, iar AIE din cvartet s-a reorganizat în formula „3+1”. Tot aici aflăm că dacă Moldova ar fi intrat în componenţa României acest lucru ar echivala cu ocupaţie cu toate implicaţiile acestui concept. În anul 1918 România a ocupat în mod abuziv teritoriul Basarabiei, iar armata sovietică i-a redat libertatea la 1940. Până la ocuparea de către România, acest teritoriu nu a fost niciodată în componenţa statului vecin, care a apărut pe harta politică în rezultatul deciziilor Congresului de la Berlin abia în anul 1878, susţine REGNUM. În cei 22 de ani de ocupaţie română pe teritoriul Basarabiei nu a fost construită nicio clădire, nu a fost deschisă nicio şcoală şi nu s-a făcut nici un km de drum, moldovenii erau trataţi ca sclavi şi nu aveau accesul în Chişinău, iar obiectele de valoare erau scoase de pe teritoriul Basarabiei şi duse în România. Cuvintele „România” şi „român” au devenit sinonime cu „duşman” şi respectiv „ocupant”, completează REGNUM, citând un senator român al timpului al cărui nume nu îl dă publicităţii.

Pe 14 mai 2010, REGNUM oferă din nou spaţiu subiectului Moldova. De această dată în gura ruşilor au intrat bulgarii, care se tem din ce în ce mai mult de procesul de românizare forţată, impus de actuala conducere. Din aceste considerente populaţia de origine etnică bulgară se gândeşte la posibilitatea de a intra în componenţa Găgăuziei.

Tot aici aflăm că la Comrat se discută despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Găgăuzii nu sunt de acord cu acest proces. „Nu demult am ieşit din componenţa unei Uniunii pentru ca să aderăm la o alta, mai ales că ultima se confruntă cu probleme economice grave”, este citat Dmitrii Kalak, redactor şef al ziarului local „Ekonomiceskoe obozrenie”.

Şi publicaţia Nezavisimaya Gazeta a alocat spaţiu Republicii Moldova în această săptămână. Pe 13 mai 2010 aceasta titra că „Medvedev şi Ianukovici vor deschide Transnistria”, iar acest lucru pune pe gânduri conducerea de la Chişinău. Tiraspolul speră astfel să obţină şi sprijinul Kievului în pledoaria sa pentru independenţă. Anterior liderul rus, Dmitrii Medvedev i-a promis lui Igor Smirnov că Rusia va oferi protecţie cetăţenilor săi care deţin paşapoarte ruseşti şi se află pe acest teritoriu. Declaraţia comună a celor doi lideri, Victor Ianukovici şi Dmitrii Medvedev, va conţine un punct special cu referire la acţiunile unilaterale pe care Chişinăul doreşte să le întreprindă pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Purtătorul de cuvânt al MAE-ului rus s-a referit aici la iniţiativa lui Mihai Ghimpu de a invita România să se alăture negocierilor de rezolvare a conflictului. La Tiraspol această acţiune a fost catalogată drept o provocare.

Tot din Nezavisimaya Gazeta aflăm că Moscova este îngrijorată din cauza Parteneriatului Estic. Pentru prima dată, în cadrul forumului economic al statelor CSI şi Europei de Est, care a avut loc la finele lunii aprilie 2010 la Viena, liderii de la Kremlin au propus crearea unei zone economice de liber schimb care să se întindă de la Oceanul Atlantic până în Pacific, scopul final al proiectului fiind integrarea UE şi a CSI într-un spaţiu eurasiatic unic.

Pe 14 mai 2010 ziarul Kommersant s-a referit din nou la Moldova. Într-un interviu acordat acestuia de către ministrul de externe al Ucrainei, Constantin Grişcenko, a declarat că relaţiile bilaterale dintre România şi Ucraina întâmpină dificultăţi, care pot fi rezolvate doar prin invocarea principiilor europene. Ministrul ucrainean a mai anunţat că Ucraina nu va mai ceda nicio parte din teritoriul său. Insula Maikan nu este o excepţie. În ceea ce priveşte rezolvarea problemei transnistrene, Ucraina va pleda şi în continuare în favoarea menţinerii formatului de negociere „5+2”, a mai precizat Grişcenko.

Pentru Romanian News Online a semnat Angela Gramada